Semnele timpului

Te-ai întrebat vreodată dacă rugăciunile tale sunt mai mult decât un dialog cu tine însuţi, o proiecţie a propriilor tale dorinţe, un produs al imaginaţiei tale febrile? Te-ai gândit uneori că rugăciunea este un act iraţional, ba chiar ridicol, câtă vreme Dumnezeu știe totul? Ai fost frustrat că rugăciunile tale nu au primit răspuns?

Dorinţa de a avea prieteni joacă un rol important în parabola ispravnicului necinstit (Luca 16:1-10), angajat de un om bogat pentru a avea grijă de vastele lui proprietăţi.

Suntem fiinţe create cu o sete înnăscută de a cunoaște și de a fi cunoscute. Așa se explică de ce simţim că această explorare nesfârșită a conexiunii și a sensului transcende statutul de simplă caracteristică umană. Nu este doar o particularitate a naturii umane, ci o necesitate esenţială, o chemare profundă a sufletului nostru –...

A fost moartea lui Iisus sfârșitul unei vieţi extraordinare sau doar începutul unei vieţi fără de sfârșit pentru cei care cred în El? Cât timp zăbovesc pe potecile cimitirului îmi șiroiesc atâtea gânduri prin minte! Mă gândesc la conversaţiile neîncheiate, la întrebările nerostite, la îmbrăţișările nedăruite. Socotesc ani, recompun șuviţe din șuvoiul bogat al unor vieţi,...

Ideile creștinismului devin tot mai puţin plauzibile, susţine autorul Richard Tarnas într-una din cărţile sale, care oferă o privire de ansamblu asupra gândirii occidentale. Pentru Tarnas, existenţa lui Iisus din Nazaret, „petrecută cu două milenii mai devreme într-o naţiune primitivă și obscură”, nu mai poate fi luată în serios. Vorbind despre moartea lui Iisus, Tarnas...

Pe rând asistent universitar (matematică), businessman prolific, apoi cineast cu producţii apreciate internaţional și, mai nou, scenarist de film, Attila Pelli și-a descoperit vocaţia în 2018, când timpul i s-a oprit în loc privind o statistică.

Sub motto-ul „fortificaţia cognitivă necesară împotriva propagandei, pseudoștiinţei și falsităţii în general", blogul BrainPickings face o sinteză a sfaturilor pentru dezvoltarea gândirii critice pe care filosoful umanist Carl Sagan le-a oferit în cartea sa „Lumea bântuită de demoni: Știinţa ca o lumânare în întuneric".

O fotografie a unui tată care își ţine în braţe fiul bolnav reprezintă o mostră de tandreţe părintească. Sau poate declanșa reacţii virulente, dacă e postată pe Facebook, iar protagoniștii sunt goi, sub jetul de apă răcoritor al dușului.

Singurul vis pe care l-am avut vreodată, acela de a merge la facultate într-o altă ţară, a fost înlocuit de unul mult mai tangibil: vreau să pășesc pe porţile cerului.

Creștinismul este, în mod esenţial, construit pe convingerea că viaţa și misiunea lui Iisus Hristos pe pământ au fost o continuare și o împlinire a revelaţiei lui Dumnezeu din perioada anterioară, numită Vechiul Testament.

Capacitatea de imaginare a unor alternative la evenimente ce au avut deja loc distinge omul de celelalte vieţuitoare și de mașini – inteligenţa artificială nu a reușit încă să creeze un dispozitiv care să născocească scenarii contrafactuale. Faptul că putem călători într-un timp imaginar, rescriind acţiunile noastre și deznodământul lor, se poate dovedi un avantaj...

Am fost al patrulea copil din familia mea și băiatul cel mai mare din toţi cei opt copii și am trăit într-o zonă prosperă din Coreea de Sud. Tatăl meu era funcţionar guvernamental, iar mama era farmacistă. Relaţia lor maritală a fost jalonată de conflicte, din cauza diferenţelor de personalitate și a convingerilor religioase diferite.

Poveștile despre zei și actele lor de răzbunare s-au impregnat în ţesătura lumii antice, dar o cultură a schimbat radical această naraţiune, descoperind o cale mai bună de a relaţiona cu divinitatea.

Îndată ce turiştii se îndepărtează de ţărmul durerilor tăcute ale Ghetsemanilor, viaţa lor reintră în făgaşul de mai înainte, iar grădina în care Fiul lui Dumnezeu a suspinat în durere de nedescris, neînţeles şi nesprijinit nici de ucenicii mai apropiaţi se cufundă din nou în uitare.

Doar cu două decenii și jumătate în urmă, depresia și alte tulburări ale sănătăţii mintale erau aproape necunoscute la copii și, de asemenea, ignorate în unele cazuri.

O piatră de bazalt găsită în deșertul Iordaniei are o inscripţie cu cea mai veche utilizare cunoscută a numelui lui Yahweh (unul dintre multele nume ale Dumnezeului din Vechiul Testament). Această piatră face parte dintr-un șir lung de monumente antice care confirmă istoria biblică.

Sunt de admirat părinţii implicaţi, care fac tot ce pot pentru copiii lor. La o privire mai atentă însă, se pot observa la ei frământările și frica de a nu reuși să le asigure copiilor lor fericirea. Este fericirea copiilor o povară pe care părinţii ar trebui să o poarte?

Cu câteva luni înainte de a muri, James Flanagan le-a lăsat o scrisoare celor cinci nepoţi ai săi, prin care le dezvăluia câteva lecţii preţioase pe care le-a desprins de-a lungul vieţii sale. Epistola, scrisă la îndemnul fiicei sale a fost publicată de Huffington Post, pentru a răspândi înţelepciunea de nepreţuit pe care un bunic...

Dacă privim sincer în jur și în noi înșine, descoperim că prăpastia dintre mentalitatea celor care apelează strict la rugăciune în detrimentul tratamentelor medicale și esenţa mentalităţii creștine nu este atât de adâncă pe cât pare. Însă ea rămâne o prăpastie.

Ezechia a fost cel de-al treisprezecelea rege al lui Iuda și un conducător bun, spre deosebire de Ahaz, tatăl său. Ahaz, regele idolatru, a rămas cunoscut pentru căile lui nelegiuite, pentru că s-a lepădat de Dumezeu, s-a închinat dumnezeilor străini, a încheiat o alianţă primejdioasă și compromiţătoare cu Asiria și a contribuit la îndepărtarea lui...

Cu greu poţi rămâne indiferent în faţa unei povești de viaţă precum cea trăită de Terri Roberts, mama unui tânăr bărbat care, într-un moment încă neexplicat de nebunie, a dat năvală într-o școală Amish, unde învăţau doar fete, și a început să tragă cu arma, ucigând cinci dintre eleve, înainte să se sinucidă.

Rolul de părinte este unul dintre cele mai valoroase și mai pline de recompense. În același timp, reprezintă una dintre cele mai dificile misiuni, iar părinţii hipersensibili știu cel mai bine acest lucru. Chiar dacă adesea se simt copleșiţi de rolul de părinte, specialiștii spun că aceste persoane pot naviga cu succes în universul complicat...

Am crescut la graniţa dintre două universuri distincte, nu geografice, ci spirituale. Acolo, dincolo de această linie subtilă, trăia mai mult de jumătate din familia mea lărgită, cu o viziune diferită asupra lumii.

Dumnezeu știe ce este mai bine pentru noi. S-ar putea să nu aleagă calea cea mai directă sau cea mai simplă, dar El ne oferă tot ce avem nevoie pentru a merge pe urmele Lui. Putem avea încredere să lăsăm pe mâna Lui călătoria și destinaţia noastră.