James Fallon, profesor emerit de neuroștiințe al Universității din California, avertizează că influența mediului asupra locuitorilor din zonele afectate de conflicte violente ar putea conduce la dezvoltarea unei mutații genetice care să genereze comportamente agresive, ce se pot agrava în timp.

    Medicul a explicat că gena asociată cu predispoziția către violență (cunoscută drept gena MAOA) se transmite din mamă în fiu, prin cromozomul X. Din acest motiv, băieții sunt mai predispuși la agresivitate în comparație cu fetele, care pe lângă cromozomul X de la mamă, primesc un cromozom X și de la tată. Acesta din urmă poate atenua un eventual bagaj genetic de agresivitate provenit de la mamă.

    Totuși, „ceea ce activază bagajul genetic”, spunea Fallon în cadrul unei conferințe, sunt „actele traumatice. Nu doar puțin stress (...) ci a vedea în mod real violența, sau a lua efectiv parte la ea”. Neurologul continuă estimând că generațiile de copii crescuți în zone de conflict violent permanent, precum Israelul, pot copia comportamente violente, pe care să le transmită urmașilor lor sub forma unui bagaj genetic concentrat, de predispoziție pentru agresivitate. Profesorul explică acest tipar în prezentarea sa, Explorând mintea unui criminal.

 

 

 

    În lucrarea Premise neuroanatomice în înțelegerea creierului psihopatului tânăr, Fallon nota legătura dintre baza biologică și manifestarea violentă, în cazurile de crimă. În urma unei analize efectuate pe creierele a 70 de psihopați, s-a observat că toți prezentau leziuni ale cortexului frontal orbital, zonă a creierului asociată cu simțământul responsabilității și conștiința morală. Gravitatea manifestării violente depinde direct de momentul la care survine avarierea acestei zone a creierului.

    De exemplu, din cauza unui exces al aportului de serotonină în timpul dezvoltării intrauterine, creierul poate deveni incapabil să recepteze acest neurotransmițător de-a lungul vieții, fapt care afectează grav comportamentul.

    Fallon spune că lezarea creierului înainte de naștere poate fi corelată cu violența manifestată de copii în primii doi-trei ani de viață, când aceștia nu sunt conștienți că este greșit ceea ce fac.

    În situația în care creierul este lezat în primii doi ani de viață, este de așteptat ca individul să aibă un comportament violent la adolescență. Tânărul realizează că acțiunile sale nu sunt bune, însă nu poate rezista impulsului de a se manifesta violent.

    Comportamentele antisociale severe sunt asociate leziunilor creierului apărute la vârstă adultă. Fallon notează că deși adultul este deplin conștient de imoralitatea faptelor pe care le comite, el dispune de asemenea și de abilități variate pentru a-și inhiba impulsurile violente.

Recomandăm:

• România, pe locul 45 în topul celor mai pașnice țări
• Joaca de-a Dumnezeu: prima bacterie sintetică făcută de om
• Bătaia nu e ruptă din raiul UE
• Nu EU! Eva, Șarpele sau Gena!
• Update: UNESCO atenţionează cu privire la impactul conflictelor militare asupra educaţiei

Comentarii

Adaugă un comentariu

Nume

Email

Comentariu

Antispam: 5+5 =

Semnele timpului îşi rezervă dreptul de a edita sau şterge comentariile care nu
respectă drepturile celorlalţi participanţi la dialog sau bunul simţ.