Un deşert mondial de şomeri şi nicio cale de ieşire

    Piaţa internaţională a forţei de muncă este „într-o situaţie catastrofală", susţine directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn. „Această criză, cea mai gravă dintre toate, a lăsat în urmă un deşert format din şomeri, care nu au nicio cale de urmat", a mai declarat directorul FMI, la conferinţa pe tema locurilor de muncă, de la Oslo, notează România liberă.

    Situaţia dramatică pare să fie confirmată şi de anunţul autorităţilor de la Havana, care se pregătesc să disponibilizeze cel puţin o jumătate de milion de muncitori, în prima parte a anului viitor. În condiţiile în care forţa de muncă a Cubei este de cca. 5,1 milioane de angajaţi, aceasta înseamnă că 10% dintre muncitorii cubanezi vor fi puşi pe liber, conform Associated Press.

    Cuba va reduce, de asemenea, restricţiile privind iniţiativa privată, astfel încât şomerii să aibă posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă. Oamenii sunt însă rezervaţi vizavi de posibilitatea de a-şi deschide mici afaceri personale. „Dacă îi concediază pe toţi aceşti oameni, cum vor putea să înceapă ei, toţi, afaceri private?", se întreabă Alberto Fuentes, în vârstă de 47 de ani.

    Conform raportului pregătit de FMI şi de Organizaţia Internaţională a Muncii, criza a economică a produs 30 de milioane de noi şomeri, într-o perioadă de doar trei ani. Astfel, numărul şomerilor la nivel mondial a ajuns la 210 milioane.

    România are cea mai rigidă piaţă a forţei de muncă din Europa, statistici recente arătând că doar 1% dintre angajaţii români au contracte pe o perioadă determinată, în timp ce media UE este de 13,5%, notează realitatea.net. În schimb, în Polonia, care a reuşit să evite recesiunea economică, 26,5% dintre angajaţi sunt plătiţi în regim de muncă temporară.

    Peste 520.000 de români ar dori să îşi găsească un loc de muncă în străinătate, dovadă CV-urile depuse în acest sens, începând din ianuarie a.c. Majoritatea celor care vor să plece au deja un loc de muncă, dar în condiţiile crizei şi ale reducerilor salariale nu mai reuşesc să îşi achite creditele, conform stirileprotv.ro.

    O problemă a României pare să fie relevată de un sondaj IRES despre şcoala românească, potrivit căruia 69% dintre români apreciază că şcoala nu îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă, 78% dintre români considerând că învăţământul este teoretic şi prea puţin centrat pe formarea de competenţe. Absolvenţii de facultate sunt slab pregătiţi, cred 71% dintre români, în timp ce 77% susţin că diplomele de licenţă nu mai au nicio valoare, fiind slab cotate pe piaţa muncii, notează Agerpres.

    Un licenţiat angajat la stat sau chiar în mediul privat, în România, câştigă , de multe ori, mai puţin decât un cerşetor. Adevărul prezintă povestea lui Petru Groza, cerşetor de „meserie", care, folosind metoda „Ciungul", câştigă 2.500 de lei lunar. Petru are 22 de ani şi a făcut doar patru clase. „Am încercat să-mi găsesc de lucru, dar se plăteşte prost. Spre exemplu, am muncit cu ziua, dar primeam 20 sau 30 de lei. Păi eu banii ăştia îi fac în două ore. Am un copil de crescut şi am nevoie de bani. Din cerşetorie fac şi 150 de lei pe zi", spune Petru.

Taguri:

somaj, cuba, criza locurilor de muca, fmi, cersit, cersetorie

Recomandăm:

• Mila e o emoție parșivă
• FMI avertizează cu privire la riscurile economiei mondiale
• Video: În SUA, şomerii îşi aduc CV-urile la altar
• FMI nu exclude o recesiune mondială în 2012
• Șomajul: frica mondială cu cea mai mare creștere
• BBC: viaţa secretă a copiilor romi care cerşesc în Londra
• Un milion de imigranţi angajaţi în SUA în plină criză