Recensământ: suntem cu 2,6 milioane mai puțini
Populația României a scăzut cu peste 2,6 milioane de locuitori, de la ultimul recensământ, care a avut loc în 2002, până astăzi. De la 21.680.974 de persoane, am rămas 19.042.936, informează Institutul Naţional de Statistică.
Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%).
Vezi harta interactivă cu rezultatele preliminarii ale Recensământului 2011.
Cele mai aglomerate județe sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3 mii) și Suceava (cu 614,5 mii).
Cel mai puțin locuite sunt judeţele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii).
Rezultatele preliminare ale recensământului indică și împărțirea pe etniia populației. Astfel, maghiarii şi romii rămân cele mai numeroase minorităţi etnice din România. Ei reprezintă 6,5, respectiv 3,2 la sută din populaţia stabilă a României.
Din totalul populaţiei stabile, 16.870.000 de persoane, reprezentând 88,6 la sută din total, s-au declarat români.
În ceea ce privește împărțirea teritorială a etniilor, în Bucureşti, românii sunt majoritari într-o măsură covârşitoare: 96,6 la sută. În alte 26 de judeţe, românii sunt majoritari cu o pondere de peste 90 la sută, iar în alte 13 cu peste 52,6 la sută.
Maghiarii sunt dominanți în două județe Harghita şi Covasna, unde prezența maghiară este de 84,8, respectiv 73,6 la sută.
Cei mai mulţi romi declaraţi se află în Mureş, 8,8 la sută din locuitorii județului.
Cea mai mare parte a etnicilor germani (aproape 75% dintre aceștia) se află în judeţele Timiş, Satu Mare, Sibiu, Braşov, Caraş-Severin şi Arad, în timp ce 90% dintre etnicii turci locuiesc în Constanţa, Tulcea și Bucureşti.
În așteptarea rezultatelor finale ale Recensământului 2011, există voci care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele acestor rezultate. Sociologul Vasile Dancu susține că scăderea populației evidențiată la recensământul din 2011 nu va putea fi recuperată nici măcar în 50 de ani. Mai mult, spune sociologul, scăderea reflectă un trend al scăderii populației din țările dezvoltate, însă subliniază că România pierde prin migrație „populație tânără, populație capabilă de muncă".
Recensământul 2011 s-a desfășurat în condiții controversate, ceea ce sporește temerile unora că rezultatele nu ar fi un model de acuratețe. După ce președintele INS, Vergil Voineagu, a declarat că una dintre noutățile Recensământului este posibilitatea persoanelor de a-şi declara dubla cetăţenie, apartenenţa la o anumită etnie sau cult religios, au apărut numeroase plângeri cu privire la aplicarea chestionarelor pe teren.
Recensământul din 2011 este al treilea realizat în România după 1989, și primul după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.
Taguri:
Recomandăm:
- Românii trăiesc mai greu şi vinovaţi sunt guvernanţii
- Religia, subiect de discordie la recensământ
- Populația lumii aproape de o explozie?
- Recensământ: Bisericile cer credincioşilor responsabilitate
- Andrei Marga despre „religia văzută primitiv”
- România noastră, dincolo de breaking news
- România și Ungaria pot intra în incapacitate de plată
ARTICOLE SIMILARE
