Neîncrederea în guvern creează un climat social instabil
Neîncredere, nemulțumire, ură și ranchiună partizană. Nu, nu este vorba despre mediul politic din România. Se întâmplă aidoma și în cazul electoratului american. Un sondaj al organizației Pew, condus luna trecută prin intermediul Internetului, a dezvăluit că americanii au foarte puțină încredere în capacitatea guvernului de a se confrunta cu problemele națiunii.
Încrederea publică în guvern a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii cincizeci de ani, aproape 8 din 10 americani spunând că nu au încredere în guvernul federal, informează AP. Cei mai mulți dintre intervievați consideră că guvernul de la Washington este prea mare, prea puternic și că se implică prea mult în probleme de stat și probleme locale.
Aproape jumătate dintre respondenți spun că vor un guvern cu mai puțini membri, care să acopere mai puține servicii, în timp ce aproape 40% dintre cei care au răspuns spun că vor un guvern mai mare, care să se ocupe de mai multe probleme. Înainte de alegerea președintelui Obama, opiniile erau împărțite egal, însă, spun analiștii politicile președintelui au o parte de vină pentru creșterea neîncrederii în actualul guvern. Una dintre acestea ar fi inițiativa guvernamentală a preluării producătorilor auto din statul Detroit, dar și modificarea reformei privind asigurările de sănătate, ambele măsuri stârnind valuri de controversă atât în mediul politic, dar și în rândurile electoratului.
Spre deosebire de Congresul american, guvernul american stă totuși bine la capitolul câștigarea încrederii publice. În timp ce 40% dintre americani cred totuși că guvernul face o treabă excelentă, doar 17% pot spune același lucru despre Congres.
„America a ajuns într-un moment psihologic sensibil,” este de părere psihiatrul american Keith Ablow. Acesta scria pentru FoxNews că „spre deosebire de dezamăgire sau anxietate, care pot conduce la un anume tip de hibernare pentru a evita durerea cauzată de circumstanțe, lipsa de încredere motivează. Provoacă acțiune și reacții.” Însă răspunsurile pe care neîncrederea la generează sunt în general emoționale și negative, ducând în final la ruperea legăturii. În cazul politicii, spune Ablow, soluția ar fi ca ambele părți implicate - atât guvernul, cât și publicul alegător - să asculte versiunea celuilalt, deoarece această metodă poate fi eficientă în a „schimba ceva, sau a reconcilia” părțile.
În ceea ce-i privește pe români, conform unui sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), 82% dintre ei nu au încredere în parlamentari, 76% nu cred că miniştrii se achită eficient de datoriile profesionale, iar 64% nu au încredere în consilierii judeţeni.
Climatul social de neîncredere în instituții poate fi asociat cu o lipsă de încredere în autoritate și poate afecta semnificativ funcționarea grupului social. Neîncrederea în clasa politică este un indicator al instabilității sociale actuale sau viitoare.
Recomandăm:
- Românii trăiesc mai greu şi vinovaţi sunt guvernanţii
- România în cea mai gravă criză din ultimii 60 de ani
- SUA: Rădăcinile creștine, vitale pentru libertatea religioasă
- Cum își disciplinează America fiii neascultători
- [Comentează] România se poate schimba și fără bani
- Andrei Marga despre „religia văzută primitiv”
- SUA au mai puțini bani cash decât Apple
ARTICOLE SIMILARE
-
Cine ne-a furat scrisorile de dragoste? Eliza Berzescu | 07 feb 2012 -
Credința din portofel și credința din suflet Alina Kartman | 03 feb 2012




