Lideri de opinie la nivel mondial cer legalizarea drogurilor

Războiul global împotriva drogurilor a fost pierdut, spune un grup format din actuali și foști lideri politici sau de opinie ai lumii. Se cere legalizarea anumitor droguri și încetarea urmăririi penale a utilizatorilor de droguri. Raportul promovat ca o „schimbare de paradigmă" va fi prezentat astăzi la New York.

„Războiul global împotriva drogurilor a eșuat, cu consecințe devastatoare pentru indivizi și societăți în întreaga lume", se arată în raportul realizat de Global Commission on Drug Policy. Ca atare se solicită urgent realizarea unor „reforme fundamentale în politicile de control al drogurilor la nivel național și global." Cei implicați în acest comitet sunt cunoscători ai situației internaționale, în cadrul comitetului de 19 persoane numărându-se fostul secretar general al ONU Kofi Annan, fostul oficial UE Javier Solana, foști președinți ai unor state cu probleme deosebite în traficul de droguri (Mexic, Columbia, Brazilia), magnatul Sir Richard Branson, scriitorii Carlos Fuentes și Mario Vargas Llosa sau politicieni activi, precum premierul Greciei.

În raport se arată că „liderii politici și persoanele publice ar trebui să aibă curajul de a spune răspicat și public ceea ce mulți recunosc doar în particular: și anume că dovezile demonstrează fără îndoială faptul că strategiile de combatere nu vor rezolva problema drogurilor și că războiul împotriva drogurilor nu a fost câștigat și nici nu poate fi câștigat." În cadrul raportului America a fost criticată pentru politica sa anti-drog care nu a limitat fenomenul ci, dimpotrivă, l-a alimentat dezvoltând și crima organizată asociată flagelului. În plus, demersurile americane au fost făcute cu cheltuieli de milioane de dolari și mii de pierderi de vieți omenești. „Dacă după 40 de ani de luptă împotriva drogurilor nu ai rezultate, atunci e cazul să te întrebi dacă nu cumva trebuie să schimbi politica", spune fostul președinte columbian Cesar Gaviria, acuzând în special abordarea administrației americană față de problema drogurilor.

Raportul incriminează faptul că măsurile restrictive și punitive au dus la o situație în care „la nivel global piețele de droguri ilegale au crescut dramatic, în cea mai mare parte fiind controlate de crima organizată." Prin legalizarea consumului de droguri ușoare se speră că s-ar putea „submina puterea crimei organizate și s-ar asigura sănătatea și securitatea cetățenilor." Una dintre propuneri ar fi legalizarea consumului de marijuana, care ar putea ajuta la reducerea violenței și a bolilor legate de droguri. Legalizarea consumului de marijuana ar putea „pune capăt urmăririi penale, marginalizării și stigmatizării acelor oameni care consumă droguri fără a face rău altora." În fața acuzei că legalizarea ar putea avea efecte adverse necontrolabile, comitetul notează faptul că „inițiativele de legalizare nu au dus la o creștere semnificativă a consumului de droguri", fiind citate exemplele de politici aplicate în acest sens în Australia, Olanda și Portugalia.

Casa Albă a respins raportul afirmând că este greșit orientat. „Dependența de droguri este o boală care poate fi prevenită și tratată cu succes", a afirmat un purtător de cuvânt al Office of National Drug Control Policy. „Făcând drogurile mai accesibile - cum sugerează acest raport - va fi tot mai greu să ne păstrăm societatea sănătoasă și în siguranță." Gil Kerlikowske, cel mai cunoscut oficial american în problema drogurilor, susține că „legalizarea unor droguri periculoase ar fi o greșeală enormă, care ar duce la creșterea consumului și la consecințe și mai dăunătoare. Aceasta nu este o problemă care ține doar de legislație."

Și guvernul din Mexic a respins raportul. Președintele mexican, conservatorul Felipe Calderon a făcut din lupta împotriva cartelurilor de droguri prioritatea nr. 1 a administrației sale. Deși luptele între poliție și cartelurile de droguri au dus la zeci de mii de pierderi de vieți omenești, un sondaj dat publicității în Mexic arată că majoritatea populației este de partea președintelui și se opune legalizării consumului de droguri.

„Legalizarea consumului la nivel personal ar putea avea consecințe pozitive: ar putea debloca sume uriașe, ar reduce infracționalitatea și recidivismul și ar îmbunătăți sănătatea publică", spune Danny Kushlick, șef pe probleme externe al Transform, o fundație antidrog care are statut de consultant ONU. Transform citează cazul Marii Britanii, unde costurile luptei anti-drog sunt de 13 miliarde de lire sterline anual. În același timp Kuslick recunoaște faptul că „ce avem aici este cea mai mare adunare a unor foști președinți și premieri care cer foarte clar o legalizare. Va fi un moment de cumpănă." Raportul va fi prezentat public astăzi, 2 iunie, la hotelul Waldorf Astoria din New York.

Taguri:

droguri, dependenta, etnobotanice, cartel, marijuana,

Recomandăm:

• Venezuela, o rută majoră a traficului de droguri
• Sănătate: recorduri negative de Crăciun
• Copiii români consumă droguri de la 14 ani
• Drogurile nu mai sunt la modă în M. Britanie
• Protest cu 1.000 de tineri contra etnobotanicelor
• O lună de post pentru traficanții de droguri
• 1,8 mld $ în lupta contra criminalității organizate