Iran: progrese nucleare şi regrese politice

După ce relaţiile dintre Iran şi Israel s-au înrăutăţit recent pe seama atentatelor cu bombă a trei bărbaţi iranieni asupra ambasadorului israelian la New Dehli, Iranul vrea să strice şi mai mult relaţiile diplomatice cu marile puteri, anunţând progresele făcute la programul nuclear: o nouă generaţie de centrifuge mai performante şi posibilitatea de a îmbogăţi uraniul până la 20%.

Îmbogăţirea uraniului se află în inima conflictului dintre Iran şi comunitatea internaţională, care se teme că programul nuclear iranian ar putea avea obiective militare. Asta nu l-a oprit pe preşedintele Mahmoud Ahmadinejad să organizeze o ceremonie şi să anunţe printr-un discurs televizat că 3.000 de noi centrifuge au fost puse în funcţiune în centrala pentru îmbogăţirea uraniului de la Natanz.

La ceremonie au fost invitate familiile mai multor cercetători din domeniul nuclear asasinaţi de curând, potrivit Iranului, de serviciile secrete americane şi israeliene. Un motiv pentru care Israelul a acuzat Iranul de atentatul de la New Dehli (înafară de faptul că vinovaţii prinşi de poliţie sunt iranieni) a constat în faptul că bombele aveau aceeaşi semnătură cu cele care au ucis cercetătorii iranieni, motivând astfel o crimă de răzbunare. Atât Israelul cât şi Iranul au negat atentatele de care s-au acuzat reciproc.

Iranul deja se află sub sancţiunile Statelor Unite şi UE ca reacţie la refuzul de a opri eforturile de îmbogăţire a uraniului şi de a coopera cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Ultima sancţiune asupra Tidewatter Middle East, cel mai mare operator portuar iranian, ar reduce valoarea comerțului legal cu această țară, cu miliarde de euro. Noile măsuri interzic oricărei persoane sau companii din UE să facă plăți directe sau indirecte în beneficiul Tidewater.

Decizia UE a urmat unei decizii similare, din 23 iunie, a Departamentului Trezoreriei Statelor Unite. SUA a justificat decizia, argumentând că Tidewater este deținut, în parte, de Garda Islamică Revoluționară a Iranului și este folosită de această organizație pentru transporturi ilicite de arme.

În februarie Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea asupra unui potențial atac militar israelian asupra instalațiilor nucleare iraniene, până la jumătatea anului. Decidenții politici de la Washington D.C. și din Europa consideră că presiunea economică asupra Iranului pentru a abandona aspectele ilicite ale programului său nuclear este cel mai bun mod de a preveni o confruntare militară.

Iranienii sunt de altă părere. „Era naţiunilor bătăuşe a trecut. Puterile arogante nu pot monopoliza tehnologia nuclear. Au încercat să ne împiedice cu sancţiuni şi rezoluţii şi au eşuat. Programul nuclear va continua",a declarat preşedintele Iranian în cadrul ceremoniei.

Washington nu a dat curs evenimentului spunând că „sincer, nu vedem ce e nou. Astea nu sunt veşti mari, defapt totul pare umflat", a declarat un purtător de cuvânt din partea Departamentului de Stat.

Mai mult decât atât, Iranul pare a fi gata de negocieri, trimiţând o scrisoare în acest sens şefului pentru politici externe a UE, Catherine Ashton, în care se precizează că „Iranul este pregătit să poarte noi discuţii, într-un mod constructiv, asupra programului nuclear".

De asemenea Ministerul pentru Petrol a negat ştirea care susţinea că Iranul va interzice exporturile de petrol în 6 ţări europene, Franţa, Italia, Portugalia, Spania, Olanda şi Grecia, adică cei mai mari clienţi europeni, ca reacţie la interzicerea importului de ţiţei brut din Iran, care va intra în vigoare din luna iulie.

Surse: Reuters, Huffington Post, Guardian

Taguri:

politica, iran , program nuclea, mahmoud ahmadinejad, israel,

Recomandăm:

• Libertatea presei ruseşti la cheremul lui Putin
• Mario Monti luptă pentru o Europă unită
• Viitorul lider al Chinei în vizită la Obama
• Palestina şi Israel, îndemnate de catolici la pace şi toleranţă
• Preşedintele Germaniei regretă telefonul dat la Bild
• Acord UE: nu se mai importă petrol din Iran
• Adunarea generală a ONU condamnă represiunile din Siria