Guvernul din Chile criticat aspru pentru gestionarea dezastrului

Politic | 3 martie 2010

    Guvernul din Chile este aspru criticat pentru întârzierea în a lua măsuri în favoarea populației afectate de cutremurul major care a a avut loc sâmbăta trecută.
    Pe lângă agravarea situației sociale din țară, guvernul este nevoit să se confrunte cu criticile dure adresate de analiștii politici care pun reacțiile întârziate ale administrației pe seama ideologiei socialiste a președintelui Michelle Bachelet.

    Deși Bachelet anunțase inițial că numărul victimelor nu va depăși 100, datele oficiale arată în prezent că nu mai puțin de 795 de persoane și-au pierdut viața în urma cutremurului. Aproximativ 1,2 milioane de locuințe au fost avariate, și două milioane de oameni au fost nevoiți să se mute.

    În unele dintre zonele afectate infracționalitatea a crescut alarmant. Oamenii au fost nevoiți să formeze gărzi civile pentru a-și păzi proprietățile de hoți sau vandali.

    Lipsiți de hrană și apă potabilă, locuitorii din Chile au primit cu urale ajutoarele din partea armatei. Pe 2 martie, la trei zile de la cutremur, guvernul a detașat aproximativ 14.000 soldați ca să coordoneze distribuirea ajutoarelor, în condițiile în care era de așteptat ca oamenii să iasă în stradă și să ia cu asalt camioanele. De asemnea, trupele au fost însărcinate să restabilească ordinea după haosul creat de infractori.

    Unii analiști politici au presupus că decizia de a implica armata a fost formulată abia la trei zile după cutremur, fiindcă administrația a dorit să evite orice asociere cu dictatura militară a lui Augusto Pinochet. Patricio Navia, politolog la Universitatea din New York pune această întârziere pe seama faptului că „guvernul a lăsat ideologia să îi slăbească abilitatea de a răspunde nevoilor populației.”

    În ciuda vocilor care au lăudat inițial capacitatea statului Chile de a răspunde rapid crizei, Leonidas Montes, profesor de științe politice la Universitatea Adolfo Ibáñez din Santiago a declarat că „aparatul public a arătat că nu era pregătit pentru a face față dezastrului”.

    În timp ce criticii guvernului spun că acesta a eșuat în a face față situației grave la care a fost expusă republica, purtătorul de cuvânt al președenției, Pilar Armanet, spune că nu temerile au influențat decizia și că „dacă a fost o problemă, aceasta a fost exclusiv una de comunicare.” Oficialii importanți nu au putut să comunice între ei, a continuat purtătorul de cuvânt, pentru că telefoanele, serverele și alte sisteme din dotarea guvernului au căzut după cutremur.

    Și mai grav este că imediat după cutremur populația nu a fost avertizată cu privire la posibilitatea apariției unui val tsunami, greșeală recunoscută de ministrul apărării, Francisco Vidal. Mai mult, într-o emisiune radiofonică, președintele statului a negat posibilitatea ca valurile provocate de cutremur să reprezinte un pericol. În ciuda predicției, „valul tsunami a afectat 200 kilometri de coastă, pe alocuri provocând pagube până la 2 000 în interiorul uscatului”, a declarat generalului Bosco Pesse, responsabil cu operațiunile de urgență din regiune, citat de AFP. „Aproximativ 600 de oameni au murit în această zonă, dar bilanțul s-ar putea ridica la 1000”.