Generaţia 1980-2000 este apatică faţă de religie
Persoanele născute între anii 1980 şi 2000 nu sunt antireligioase sau anticreştine, dar nici nu sunt interesate de religie. Apatia faţă de religie şi spiritualitate este larg răspândită în rândul celor care fac parte din această generaţie.
Concluzia îi aparţine lui Thom Rainer, autorul cărţii The Millennials.
Un procent de 65% dintre cei născuţi în perioada amintită merg foarte rar sau nu participă deloc la serviciile religioase ale bisericilor. Pentru aceştia, prietenii şi educaţia sunt elemente mai importante decât religia sau spiritualitatea.
Rainer susţine că, după scăderea interesului pentru religie manifestată în cadrul generaţiei Baby Boom, a urmat o accentuare a acestui trend în perioada Generaţiei X. Dezinteresul faţă de religie continuă, în prezent, printre cei născuţi în ultimele două decenii ale secolului trecut.
O cauză majoră a acestei realităţi o reprezintă faptul că generaţia 1980-2000 are în spatele ei un fundal nereligios. Provine din părinţi care au fost mai puţin preocupaţi de viaţa bisericii.
Rainer notează şi o anumită stare de „confuzie spirituală" care domneşte în sânul generaţiei pe care a studiat-o. Astfel, 65% dintre respondenţi au declarat că se consideră creştini. Totuşi, prea puţini dintre aceştia cunosc şi respectă în mod practic principiile religiei creştine. Doar 26% cred că există viaţă după moarte pentru cei care L-au acceptat pe Iisus Christos ca Mântuitor personal. Confuzie există şi cu privire la persoana lui Iisus: unii nu sunt siguri dacă El este singura cale de mântuire, în timp ce alţii se întreabă dacă Iisus a fost păcătos sau nu.
„În concluzie, putem să spunem că provocarea pentru biserică nu este să depăşească o atitudine contradictorie... Adevărata provocare este să depăşească apatia", a declarat autorul studiului. În schimb, Rainer este optimist cu privire la viitorul bisericii. În opinia sa, cei 15% născuţi între 1980 şi 2000 şi care sunt creştini practicanţi ar putea să aibă „cel mai înalt nivel de angajament creştin din istoria Americii" şi capacitatea de a produce o schimbare.
Membrii acestei generaţii sunt interesaţi de bisericile cu un mesaj radical, care sunt dedicate trăirii unei vieţi creştine similare cu aceea a creştinilor din biserica primară. Tot mai puţine biserici vin cu un astfel de mesaj şi, în consecinţă, sunt considerate irelevante.
Studiul s-a bazat pe un sondaj la care au participat 1.200 de persoane născute între anii 1980 şi 2000, notează christianpost.com.
Taguri:
Recomandăm:
- SUA: prima biserică protestantă care se întoarce la catolicism
- 5 mari schimbări în bisericile americane
- Biserică americană dă în judecată Washingtonul
- 80% din membrii bisericilor sunt inactivi și consumatori
- B. Ortodoxă Rusă vrea să se limiteze avorturile în țară
- Anglicanii vor să lupte cu noul ateism
- Biserica și Armata au pierdut din încrederea românilor
ARTICOLE SIMILARE
- Povestea adventistei care a salvat Rusia de la criza economică: Oksana Sergienko
- Cele 4 puncte de interes major de pe agenda discuţiilor la summitul G8
- Catolicii nu mai fac compromisuri: îl dau în judecată pe Obama
- 7 obiceiuri care scad riscul de Alzheimer
- O lume nouă, curajoasă, după summitul NATO
- Sănătatea femeilor: ce controale să îţi faci în funcţie de vârstă
- Ateul Richard Dawkins sprijină răspândirea Bibliei în şcoli
Premieră naţională: proprietarii „construcţiilor verzi" din Cluj vor plăti jumătate din impozit. (Adevărul)
Cum a obţinut Ceauşescu diplomele de Bacalaureat şi licenţă în ştiinţe economice. (Adevărul)
ONG din Grecia: În Atena trăiesc aproximativ 13.000 de persoane fără locuinţă. (Mediafax)
Cum i-a afectat deprecierea leului pe cei care au credite în valută. (Mediafax)
