Filosoful creștin Plantinga și ofensiva împotriva ateilor
În urmă cu două săptămâni, filosoful american Alvin Plantinga și-a lansat cea mai recentă lucrare, intitulată „Where the Conflict Really Lies: Science, Religion and Naturalism". The New York Times relatează despre conceptul filosofic din spatele cărții, într-un material ce spune povestea filosofului care a luat o poziție în favoarea lui Dumnezeu.
Pe vremea când filosoful Alvin Plantinga își demara cariera, în 1950, filosofii religioşi aproape că lipseau din catedrele de specialitate, scrie New York Times. Plantinga a crescut într-un mediu calvinist, care l-a obișnuit cu dezbaterile teologice. Însă, așa cum mărturisește filosoful, atunci când și-a început studiile la Harvard, a fost uimit să vadă volumul uriaș de argumente folosite în dezbateri împotriva existenței lui Dumnezeu.
Tocmai de aceea, într-un eseu redactat în 1993, Plantinga scrie că dacă nu s-ar fi transferat la Facultatea Creștin-reformată Calvin College, „probabil nu aș fi mai fost azi creștin; cu atât mai puțin nu aș fi mai făcut din creștinism și teism punctul focal al vieții mele intelectuale."
Departe de acest viitor potențial, activitatea lui Plantinga a avut ca rod formarea unei adevărate mișcări a filosofilor creștini neapologetici, care chiar dacă nu au reușit să-și convingă colegii să creadă, măcar au făcut teismul filosofic să fie respectabil, scrie NYT.
„Astăzi există mult mai mulți filosofi creștini și se face mult mai multă filosofie creștină de tip asertiv decât atunci când am părăsit eu băncile facultății," apreciază filosoful, care mărturisește simultan că „nu are nicio idee cum s-a întâmplat asta."
În ciuda faptului că nu are nicio explicație pentru mutația suferită de lumea filosofiei, cartea sa reflectă din plin această atitudine a creștinului asertiv. Folosind analogii bogate în termeni sportivi, Plantinga și-a propus să schimbe modul defensiv de adresare al creștinilor într-o adresare ofensivă, care merge dincolo de a refuza acuzațiile de iraționalitate imputate creștinismului.
„Să numești un filosof 'irațional', e o declarație de război," a spus Plantinga oferind o justificare pentru atitudinea sa ofensivă care transpare din carte. „A fi rațional este scopul filosofului. E ceva de luat foarte în serios."
În plus, adaugă filosoful, „nu poți pretinde că o credință teistă este irațională fără să arăți că este falsă. Iar aceasta este dincolo de capacitatea științei."
Plantinga recunoaște deschis că nu are nicio dovadă că Dumnezeu există, însă susține că acest lucru nu contează. Credința în Dumnezeu, spune el, este ceea ce filosofii numesc o credință primară: nu are nevoie de mai multe dovezi decât sunt necesare pentru a certifica faptul că trecutul a avut loc, sau că alți oameni au gândire, sau că unu și cu unu fac doi.
Recomandăm:
- Ateii ştiu mai multe despre religie decât cei credincioşi
- Câţi atei, atâţia dumnezei (R. Zacharias îi scrie lui S. Harris)
- Video: „De ce urăsc religia, dar Îl iubesc pe Iisus”
- Vatican: Creștinii, cel mai persecutat grup
- Doliu în Egipt: Creștinii copți își plâng morții
- Umaniștii atei candidează la parlamentare în Elveția
- Creștinii „cu numele” au nevoie de o strategie de maturizare
ARTICOLE SIMILARE
- Povestea adventistei care a salvat Rusia de la criza economică: Oksana Sergienko
- Cele 4 puncte de interes major de pe agenda discuţiilor la summitul G8
- Catolicii nu mai fac compromisuri: îl dau în judecată pe Obama
- 7 obiceiuri care scad riscul de Alzheimer
- O lume nouă, curajoasă, după summitul NATO
- Sănătatea femeilor: ce controale să îţi faci în funcţie de vârstă
- Ateul Richard Dawkins sprijină răspândirea Bibliei în şcoli
Premieră naţională: proprietarii „construcţiilor verzi" din Cluj vor plăti jumătate din impozit. (Adevărul)
Cum a obţinut Ceauşescu diplomele de Bacalaureat şi licenţă în ştiinţe economice. (Adevărul)
ONG din Grecia: În Atena trăiesc aproximativ 13.000 de persoane fără locuinţă. (Mediafax)
Cum i-a afectat deprecierea leului pe cei care au credite în valută. (Mediafax)
