Danemarca distruge mitul unei Europe fără frontiere
Danemarca a decis unilateral reintroducerea controlului la frontiere, motivând creșterea criminalității trans-frontaliere. Comisia Europeană a criticat imediat gestul guvernului danez și a cerut explicații.
Autoritățile daneze plănuiesc să investească 20 de milioane de euro în personal și echipament pentru controlul granițelor. Controalele vor include porturile, graniţa terestră cu Germania şi podul Oresund pe care Danemarca îl împarte cu Suedia. Dacă vor trece de parlament, măsurile vor fi implementate în maxim trei săptămâni.
Decizia autorităților daneze vine ca reacție la ineficiența securității granițelor uniunii și a riscului crescut de criminalitate. „Vedem o creștere a criminalității trans-frontaliere: droguri, rețele de crimă organizată est europene, trafic de ființe umane, spălare de bani... Unul dintre cele mai eficiente moduri de a le combate este controlul la frontiere", a explicat decizia ministrul de finanțe Claus Hjort Frederiksen. În fața criticilor, ministrul danez al integrării a negat faptul că țara sa ar introduce controlul regulat al tuturor pașapoartelor, reafirmând că decizia vizează exclusiv oprirea criminalității trans-frontaliere. Hjort Frederiksen a insistat că verificările vor fi aleatorii și ele „se vor supune cadrului spațiului Schengen".
Comisia Europeană a reacționat imediat și a cerut explicații guvernului danez. „Vrem să fie clar că nu putem și nu vom accepta acțiuni care înseamnă un pas înapoi de la tratatul UE cu privire la libera circulație a bunurilor și persoanelor în interiorul granițelor sale.", a spus daneza Pia Ahrenkilde Hansen, purtătoare de cuvânt a CE la conferința de presă obișnuită de joi, 12 mai. O serie de analiști sunt de părere că avem de-a face nu doar cu o problemă a imigrației din estul Europei, ci și cu afluxul mare de imigranți și refugiați în urma revoluțiilor arabe. Măsura surprinde cu atât mai mult cu cât în primul semestru al lui 2012 Danemarca va prelua conducerea UE.
Decizia daneză are însă și explicații interne. În Danemarca o poziție de forță împotriva imigrației o are Partidul Poporului Danez. Guvernul minoritar de centru-dreapta are nevoie de susținerea acestei formațiuni de dreapta în reformele interne. Ca atare a fost de acord să-i dea curs solicitărilor cu privire la controlul strict al granițelor. La rândul ei, șefa partidului popular a susținut că turiștii germani nu vor fi ținta controalelor, „majoritatea lor vor fi primiți cu un salut și un zâmbet." Ținta evidentă sunt imigranții.
Martin Schulz, șeful socialiștilor din Parlamentul European, a acuzat guvernul danez de populism, criticând ca nejustificat argumentul problemei refugiaților africani din sudul Europei care ar avea efecte în nordul continentului. „Este inacceptabil pentru vreun guvern să suspende atât de brusc libertățile fundamentale ale cetățenilor europeni". În schimb ministrul german de interne Hans-Peter Friedrich a recunoscut că pot fi situații care cer măsuri suplimentare, cum ar fi cazul unor „presiuni migraționiste excepționale", însă a cerut mai degrabă găsirea unor măsuri flexibile și temporare.
Conform acordului Schengen, țările aderente pot reintroduce controlul la frontiere numai în baza unei „amenințări serioase" la adresa securității. Situațiile acestea pot varia de la presiuni migraționiste la circulația unor fani ai cluburilor sportive, cunoscuți pentru violența lor. Acordul Schengen a fost semnat în 1985 în Luxemburg, în orașul cu același nume, și a intrat în vigoare în 1995. Din el fac parte 22 de țări membre UE dar și Norvegia, Elveția și Islanda, dar nu Marea Britanie sau Irlanda.
Taguri:
spatiul schengen, danemarca, imigranti, uniunea europeana, comisia europeana,
Recomandăm:
- Pandemia nebăgată în seamă
- Populismul de dreapta pune în pericol UE
- Pasul înapoi al Europei - Danemarca a introdus controlul la frontiere
- Danemarca e „capitala mondială a cancerului”
- Barroso: Situația UE e foarte gravă
- Aderarea României la Schengen a fost aprobată
- Der Spiegel: imigranții români copleșesc sistemul german
ARTICOLE SIMILARE
- Povestea adventistei care a salvat Rusia de la criza economică: Oksana Sergienko
- Cele 4 puncte de interes major de pe agenda discuţiilor la summitul G8
- Catolicii nu mai fac compromisuri: îl dau în judecată pe Obama
- 7 obiceiuri care scad riscul de Alzheimer
- O lume nouă, curajoasă, după summitul NATO
- Sănătatea femeilor: ce controale să îţi faci în funcţie de vârstă
- Ateul Richard Dawkins sprijină răspândirea Bibliei în şcoli
Acuzaţii în atentatul de la 11 septembrie vor ca Barack Obama şi George W. Bush să depună mărturie
Avocaţii acuzaţilor de atentatul de la 11 septembrie au solicitat ca opt înalţi responsabili americani, printre care Barack Obama şi George W. Bush, să depună mărturie în faţa instanţei, susţinând că discursurile lor "incendiare" timp de 10 ani au afectat echitatea procesului. (Mediafax)
Un procuror cere pedeapsa capitală împotriva fostului preşedinte tunisian Ben Ali
Procurorul Tribunalului militar din Kef a cerut miercuri pedeapsa capitală împotriva fostului preşedinte tunisian Zine El Abidine Ben Ali, judecat în contumacie pentru rolul său în represiunea revoltei populare în ianuarie 2011, a anunţat o sursă judiciară militară. (France 24)
Bloomberg: Recapitalizarea băncilor greceşti ar putea opri retragerile de depozite
Fondul Elen de Stabilitate Financiară a aprobat marţi seară recapitalizarea National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank cu 18 miliarde euro. (Wall Street)
Hillary Clinton: SUA au piratat site-uri Al-Qaida pentru a-i contracara propaganda
Experţi americani au reuşit să spargă site-uri de Internet deţinute de militanţi Al-Qaida din Yemen şi să difuzeze mesaje care să contracareze propaganda mişcării islamiste, a declarat miercuri seară secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton.(Mediafax)
Statele Unite nu mai ajută financiar Pakistanul, în semn de protest
Senatul american a votat să taie câte 1 milion de dolari din ajutorul financiar pentru Pakistan, pentru fiecare an pe care doctorul Shakil Afridi, cel care a ajutat de găsirea lui Bin Laden, o va petrece în închisoare. (Guardian)
Siria a pierdut 4 miliarde de dolari din cauza sancţiunilor
Ministrul sirian al Petrolului a dat vina pe sancţiunile impuse Siriei, pentru lipsuri în bunurile de bază, care au costat economia Sirie 4 miliarde de dolari. (USAToday)
Noua rundă de negocieri nucleare cu Iranul a fost stabilită
Puterile mondiale şi Iranul au hotărât să mai organizeze o serie de negocieri pe baza temerilor nucleare, ce va avea loc la Moscova, în luna iunie. (USAToday)
Coreea de Nord merge mai departe cu programul nuclear
Imagini din satelit arată că liderii ţării se ocupă de refacerea unei staţii de lansare vechi din nord-estul ţării, unde încap rachete mai mari, cum ar fi vehicule de lansare spaţială şi rachete intercontinentale. (USAToday)
Bud, primul uragan al sezonului, a atins categoria a doua în largul coastelor Mexicului
Uraganul, cu rafale de vânt în vârtej care ating 165 de kilometri pe oră, se afla la aproximativ 445 de kilometri de oraşul Manzanillo, dar nu ameninţa, pentru moment, continentul. (Mediafax)
Alte două cutremure în Italia au provocat noi pagube la clădirile deja avariate de seismul de duminică
Ambele cutremure au fost resimţite puternic, deoarece s-au produs la adâncime mică, de numai patru kilometri. (Mediafax) Premierul italian a promis să îi scutească de taxe pe proprietarii de IMM-uri, afectaţi de cutremur în cea mai productivă zonă de afaceri a Italiei.(USAToday)
Cutremur în nord-estul Japoniei
Un cutremur cu magnitudinea 6.1 a lovit joi coasta de nord-est a Japoniei şi a fost centrat la aproximativ 66 km nord-est de Hachinohe, la o adâncime de 25 de mile. Nu s-a dat nicio alertă de tsunami. (USAToday)
O NOUĂ ATENŢIONARE COD GALBEN de ploi. Ce judeţe vor fi afectate
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis vineri o nouă atenţionare cod galben de ploi, valabilă de vineri de la ora 12:00 până sâmbătă la ora 09:00 în 11 judeţe din ţară. De asemenea, se menţine atenţionarea meteo cod galben de ploi de vineri, între orele 06:00-12:00.(Mediafax)





