Cu mâinile murdare – românii sunt corigenţi la capitolul igienei personale
Românii investesc mai puţini bani în igiena personală, din cauza crizei economice care i-a determinat să strângă cureaua. Consumatorii români de produse pentru igienă preferă mărcile proprii ale magazinelor, care sunt mult mai ieftine. Sărăcia şi lipsa de educaţie sunt printre principalele motive ale igienei precare, notează Adevărul.
Consumul casnic de produse pentru igiena corporală a scăzut în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009. Un studiu realizat de GfK a arătat că scăderi volumice s-au înregistrat pentru deodorante şi antiperspirante (23%) şi pentru săpunul de toaletă (12%). Vânzările de săpun sub formă solidă au scăzut de la 78,6% (în perioada mai 2008 - aprilie 2009) la 72,7% (în perioada mai 2009 - aprilie 2010), potrivit unei cercetări făcute de MEMRB România. Un sondaj citat de Gândul arăta că femeile folosesc, uneori, produse cosmetice expirate, în medie, de 4 ani.
Din cauza igienei precare, 72% dintre români au carii dentare, 58% au tartru, iar 57% nu au o respiraţie sănătoasă, conform Gândul. Un român nu foloseşte nici două tuburi de pastă de dinţi pe an şi îşi schimbă periuţa de dinţi o dată la doi sau trei ani, în timp ce specialiştii spun că ar trebui schimbată o dată la trei luni. Consumul produselor de igienă este însă mai mare decât spun statisticile, crede sociologul Alfred Bulai, pentru că sunt multe magazine mici şi fabrici de săpun pe care nu le contorizează nimeni.
Doar un sfert dintre adulţi se spală după ce au pus mâna pe bani, care sunt purtători majori de microbi. Jumătate dintre români nu se spală pe mâini după ce folosesc toaleta şi mai puţin de 50% dintre români nu se spală după ce îngrijesc un animal, conform unui studiu realizat de Ministerul Sănătăţii (martie a.c.).
Spălatul pe mâini e cel mai bun mijloc de prevenire a unor boli infecţioase digestive şi respiratorii. „Hepatita A este cunoscută ca boala mâinilor murdare. La fel şi multe boli diareice. Gripa se transmite şi prin lipsa de igienă. Pe mâini există 4.700 tipuri de microorganisme repartizate inegal. Un medic se spală şi de 40 de ori pe zi. Pentru restul, este suficient spălatul înainte de masă, după folosirea toaletei şi de câte ori venim în contact cu persoane bolnave sau copii mici", a declarat medicul Dana Jianu.
Infrastructura deficitară este o altă cauză a lipsei de igienă, gradul de racordare la canalizare, la nivel naţional, fiind de doar 52,06%. „Unii fac două-trei duşuri pe zi, cu produse diferite, care trec de igienă, merg spre cosmetice. Dacă ai sta într-o casă fără apă curentă, e mai complicat să fierbi apă şi să te speli de trei ori pe zi. Deci există şi probleme de infrastructură în a asigura aceleaşi norme de igienă", consideră sociologul Bulai.
Educaţia cu privire la normele generale de igienă - spălarea dinţilor de cel puţin două ori pe zi, spălarea corpului, folosirea lenjeriei curate şi evitarea mâncatului cu mâinile murdare - este deficitară în România.
Ministerul Educaţiei şi Domestos au realizat proiectul „Igiena acasă şi la şcoală", adresat copiilor cu vârste între 4 şi 10 ani şi implementat în 100 de şcoli şi 50 de grădiniţe din Bucureşti, Cluj Napoca şi Iaşi. Totuşi, „familia este primul model. Acolo învaţă copiii să facă baie o dată pe săptămână sau de trei ori pe zi", a declarat Alfred Bulai.
Taguri:
-
Credința din portofel și credința din suflet Alina Kartman | 03 feb 2012





