Și dacă religia câștigă teren în politică? Studiu de caz - Rusia și Egipt

La decenii distanță, atât căderea Uniunii Sovietice, cât și căderea regimului Hosni Mubarak sunt două evenimente politice care par să aibă profunde consecințe spirituale: interesul religios al poporului renaște spectaculos. De aici, un alt rezultat interesant: poporul începe să își dorească mai multă religie în politică.

Biserica Ortodoxă Rusă a făcut recent o mutare fără precedent: a întors armele discursului public împotriva Kremlinului. Potrivit France24, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Kirill, a cerut guvernului să îi asculte pe protestatari. Până acum, Patriarhul Kirill nu a contestat legitimitatea alegerilor parlamentare ruse din decembrie și nici nu l-a criticat pe Vladimir Putin, însă la sfârșitul lunii ianuarie a revenit și a spus că este nevoie de o schimbare și că autoritățile ar comite o greșeală dacă ar ignora protestatarii.

După protestele anti-Kremlin, Patriarhul s-a poziționat pentru prima dată politic, spunând că „pentru Biserică, această chestiune a devenit una foarte importantă. Atât din pricina oamenilor care au participat la protest, cât și a celor care au fost ținta protestelor. Dacă autoritățile îi ignoră pe protestatari, acesta va fi un semn rău: un indiciu al incapacității lor de a răspunde cererilor populației." Patriarhul a criticat de asemenea fraudele comise în timpul alegerilor, care contravin valorilor Bisericii.

Kirill le-a cerut totodată rușilor care protestează la Moscova față de fraudarea alegerilor, să nu repete erorile Revoluţiei din 1917, astfel încât să se ajungă la o „baie de sânge", scrie Evenimentul Zilei.

„Cât de important este ca noi, urmaşii Rusiei mari, având experienţa grelelor încercări de la începutul secolului al XX-lea, să fim capabili astăzi să înţelegem lecţiile trecutului şi să nu repetăm greşelile predecesorilor noştri, comise în 1917, să nu repetăm greşelile celor care în anii 90 au schimbat radical viaţa poporului nostru", a spus înaltul ierarh rus într-o predică recentă citată de Agerpres.

Ce spun analiștii?

În statul secolar, religia a avut un rol dominant. Patriarhul Kirill este perceput aproape ca un șef de stat, o figură publică aflată mereu în atenția oamenilor. Slujbele Patriarhiei sunt transmise live săptămânal de televiziunea de stat.

Potrivit istoricului Olga Vasilieva, poziționarea Patriarhului nu este una surprinzătoare: „în documentul care reglemenetează relația bisericii cu statul există o clauză care permite bisericii să intervină direct și să ceară poporului să se răscoale atunci când drepturile îi sunt încălcale."

„Simțim acest lucru la nivelul societății ruse: oamenii s-au săturat de politica scăldată în corupție. Vor un stat mai drept și mai moral. Tot mai mulți credincioși devin vocali în ceea ce privește politica de conducere a țării," a declarat și Vsevolod Tchapline, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Ruse. Soluția pe care o întrevede arhiereul este ca Biserica să preia un rol tot mai activ în politică și poate chiar să intre în algerile parlamentare, sub forma unui nou partdi politic. Potrivit jurnaliștilor de la France 24 aceasta este o idee pe care cabinetul Patriarhiei o studiază cu atenție. Andrew Osborn, corespondent Daily Telegraph în Rusia, spune însă că această mășcare nu este realistă, indicând o ruptură prea mare față de Kremlin, deși „Biserica a trecut printr-o renaștere spectaculoasă, devenind extrem de influentă și de puternică, iar Patriarhul Kirill (...) se pronunță cu privire la mai toate aspectele practice ale vieții, iar milioane de ruși îi iau cuvântul foarte în serios și ascultă de el."

Analiștii de la publicația moldoveană Timpul apreciază că „temerea patriarhului Kirill cu privire la izbucnirea unei revoluţii este destul de întemeiată," dar că „mişcarea de protest împotriva lui Putin nu are în acest moment nişte lideri recunoscuţi."

În plus, scriu analiștii de la Timpul, „Rusia nu deţine în acest moment mecanisme şi instituţii care să îi permită evitarea unui haos generalizat în momentul în care Putin ar scăpa situaţia de sub control. Dintre toate partidele ruseşti, doar comuniştii deţin structuri şi ideologie capabile să se opună lui Putin - ceea ce face ca alternativa unei schimbări de putere să fie una îngrijorătoare pentru întreaga lume." Soluția pe care o întrevăd analiști este ca Putin să reușească să ţină sub control protestatarii până la data alegerilor prezidenţiale, după care „va rămâne multă vreme de acum încolo stăpânul absolut al Rusiei."

De la sectă la forță politică majoră în Egipt

Dacă schimbarea care vizibilă astăzi în Rusia a presupus trecerea a două decenii, în Egipt, lucrurile par a se fi precipitat în doar câteva luni.

În mai puțin de 12 luni, secta islamică salafistă, cândva o grupare musulmană marginalizată, a devenit o forță politică majoră. După plecarea lui Hosni Mubarak, în februarie 201, ei au fost propulsați pe scena politică de un rezultat uimitor de 24% obținut în alegerile parlamentare. Salafiști au devenit astfel al doilea bloc parlamentar, ca mărime.

Evenimentul a fost marcat ca o deschidere a libertății partidului salafist de a-și urma agenda religioasă ultra-conservatoare. Scopul lor este, mai exact, restaurarea valorilor primilor musulmani în societatea egipteană de astăzi.

„Înainte de revoluie, rugăciunile noastre vizau subiecte mai generale," a mărturisit reporterilor France 24, Emad Abdul Ghafour, liderul partidului salafist Al Nour. „Astăzi putem fi mai liberi și ne putem ruga mai sincer."

Mai exact, salafiții se roagă pentru o întoarcere a poporului egiptean la valorile Koranului și ale Shariei. „A crede în libertatea totală, a crede că individul e liber să facă orice atât timp cât nu rănește pe nimeni, cum zic ei... asta nu funcționează în religia noastră... pentru că suntem slujitorii lui Dumnezeu, iar slujitorii trebuie să își asculte stăpânii," explică Ahmed Farid, un musulman de rând intervievat de France24.

Abu Muslim, care a fost arestat pe temei religios la 16 ani și a petrecut 14 ani într-una din cele mai temute închisori ale lui Hosni Mubarack spune că oprimarea salafiștilor este ceea ce îi ambiționează acum. „Cu cât ești mai torturat pentru credințele tale, cu atât ele devin mai profunde."

Rămâne însă de văzut gradul de putere pe care îl va putea acumula mișcarea salafistă în condițiile în care generalii care i-au luat locul lui Mubarak promit să dea puterea unui guvern civil, nu să transforme Egiptul în teocrație.

Taguri:

egipt, rusia, patriarhul chiril, kiril, hosni mubarak,

Recomandăm:

• Monopolului lui Darwin i-a sosit ceasul, cred ortodocșii ruși
• Chiril: Rusia trebuie modernizată pe baze morale
• Concurs de frumusețe pentru fetele ortodoxe
• Liderii religioşi încurajează implicarea creştinilor în Egipt
• Protestatarii creștini sunt atacați în Egipt
• Ruşii, conştienţi de golul între idealurile democratice şi realitate
• Rusia ia poziție în favoarea minorităţilor religioase „distructive"