Turcia dezvoltă turismul religios creștin
Turcia face pași importanți în promovarea locurilor de importanță religioasă și culturală pentru creștinism.
Turcia încearcă să se prezinte ca un loc de întâlnire și arbitru al civilizațiilor, scrie The New York Times. Publicația face o trecere în revistă perspectivelor noi oferite de administrația de la Ankara față de tezaurul religios al Turciei. „Am recunoscut că avem o zonă de interes pentru turism și o bogăție culturală deosebită", spune ministrul culturii, Ertugrul Gunay. Oficialul recunoaște că „până acum conceptul nostru de turism religios a fost limitat" la locații musulmane, dar „Anatolia este și vatra unor istorii de mare importanță și pentru creștinism sau iudaism."
În Turcia se află toate cele 7 biserici către care a scris Apostolul Ioan cartea biblică Apocalipsa. Un tur al lor „te face să vezi Biblia în 3D și color", spune Dan Fennell, un ghid creștin care organizează trasee în Turcia, deși are sediul la Jakarta, în Indonezia. Pe locul vechii Laodicea, arheologii au descoperit o biserică din secolul patru. „Este una dintre cele mai vechi biserici din lume care a supraviețuit în forma originală", spune arheologul Celal Simsek, convins că este în topul primelor 10 descoperiri arheologice ale secolului. Și orașul nordic Iznik, care se mândrea cu dalele produse în timpul Imperiului Otoman, acum își evocă istoria din timpul conciliilor ecumenice de la Niceea. Autoritățile încearcă să facă din Iznik ceea ce este Cordoba, și un loc istoric pentru musulmani și creștini, dorind să creeze un „pod al civilizațiilor" și un schimb intercultural.
O schimbare importantă este afirmația ministrului, conform căreia guvernul va permite servicii anuale religioase în mai multe biserici – locații istorice. Catalogate prin legea actuală ca muzee, acestea nu pot fi folosite ca locații de închinare. O astfel de biserică este Sf. Nicolae din Demre, vizitată de 400.000 de turiști anual. Prima dovadă vie a schimbării perspectivei administrației s-a văzut în vara anului trecut când, pentru prima oară în 90 de ani, s-a putut ține o slujbă religioasă în mănăstirea Sumela, susținută chiar de patriarhul ecumenic Bartolomeu I.
Pentru anul următor, ministerul țintește un număr de 3 milioane de vizitatori interesați de turismul religios față de doar 1,3 milioane anul trecut.
Taguri:
Recomandăm:
- Problema vălului islamic naște tensiuni în Turcia
- Mormântul apostolului Filip descoperit în Turcia
- Turcia - mai aproape de UE, mai aproape de statul islamic
- Turcii nu vor filtre pentru Internet
- Turcia nu va ierta niciodată Israelul
- Presiuni internaţionale fără precedent asupra Siriei
- Turcia permite un serviciu religios creștin după 90 de ani
ARTICOLE SIMILARE
- Povestea adventistei care a salvat Rusia de la criza economică: Oksana Sergienko
- A fost descoperită superbacteria care rezistă la tratamentul cu antibiotice
- Cele 4 puncte de interes major de pe agenda discuţiilor la summitul G8
- Catolicii nu mai fac compromisuri: îl dau în judecată pe Obama
- 7 obiceiuri care scad riscul de Alzheimer
- 7 lucruri care nu se vor schimba în biserică
- O lume nouă, curajoasă, după summitul NATO
Amnesty International şi-a exprimat îngrijorarea, miercuri, privind „impunitatea” de care beneficiază în opinia sa foştii oficiali ai administraţiei George W. Bush în privinţa încălcării drepturilor omului şi a regretat „absenţa unor clarificări” privind moartea lui Osama ben Laden. (Mediafax)
ONU: Moartea angajaților Fukushima nu a fost provocată de radiații
La un an de la cutremurul și tsunami-ul care au provocat dezastrul de la Fukushima, o agenție ONU a publicat un raport potrivit căruia nu radiațiile generate de contaminarea pielii sunt responsabile de decesul unor muncitori ai centralei. (AP)
Colegiul Medicilor: Numărul erorilor medicale din România, mult sub media UE
Numărul cazurilor de erori medicale din România este mult sub media UE, iar asta în condiţiile în care doctorii noştri lucrează mai mult şi sunt cel mai prost plătiţi. (Mediafax)
Agenția Antidrog calmează spiritele: „Drogul violului” nu e un fenomen în România
Aşa-numitul drog al violului (GHB) nu reprezintă un fenomen în România, atât din punct de vedere al prezenţei pe reţelele de trafic, cât şi al consumului, afirmă reprezentanţii Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), în urma datelor colectate în ultimii ani şi a studiilor realizate. (Ziare.com)
