Persoanele rușinoase sunt mai de încredere
„Stinghereala este o semnătură emoțională a persoanei căreia îi poți încredința resurse valoroase," susține Robb Willer, psiholog social la Universitatea Berkley, coautor al unui studiu publicat în ediția curentă a Jurnalului Personality and Social Psychology.
„Nivelurile scăzute de jenă sunt un semn de virtute," spun oamenii de știință de la Berkley. „Informațiile noastre demonstrează că jena este ceva bun, nu ceva ce trebuie combătut," explică Matthew Feinberg, autorul lucrării de cercetare. Sociologii diferențiază între „rușinea" normală și anxietatea socială care poate genera dificultăți de relaționare.
Cercetătorii au mai arătat că persoanele care au tendința să se rușineze în momentele în care nu răspund întotdeauna conform așteptărilor celor din jur (ex.: confundă o femeie supraponderală cu una însărcinată), au simultan tendința de a fi mai generoși cu ceilalți.
Intimidarea este un semnal de orientare pro-socială, ceea ce face ca oamenii timizi să inspire încredere, au conchis sociologii.
Taguri:
Recomandăm:
ARTICOLE SIMILARE
Amnesty International şi-a exprimat îngrijorarea, miercuri, privind „impunitatea” de care beneficiază în opinia sa foştii oficiali ai administraţiei George W. Bush în privinţa încălcării drepturilor omului şi a regretat „absenţa unor clarificări” privind moartea lui Osama ben Laden. (Mediafax)
ONU: Moartea angajaților Fukushima nu a fost provocată de radiații
La un an de la cutremurul și tsunami-ul care au provocat dezastrul de la Fukushima, o agenție ONU a publicat un raport potrivit căruia nu radiațiile generate de contaminarea pielii sunt responsabile de decesul unor muncitori ai centralei. (AP)
Colegiul Medicilor: Numărul erorilor medicale din România, mult sub media UE
Numărul cazurilor de erori medicale din România este mult sub media UE, iar asta în condiţiile în care doctorii noştri lucrează mai mult şi sunt cel mai prost plătiţi. (Mediafax)
Agenția Antidrog calmează spiritele: „Drogul violului” nu e un fenomen în România
Aşa-numitul drog al violului (GHB) nu reprezintă un fenomen în România, atât din punct de vedere al prezenţei pe reţelele de trafic, cât şi al consumului, afirmă reprezentanţii Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), în urma datelor colectate în ultimii ani şi a studiilor realizate. (Ziare.com)
