Supravieţuind adolescenţei

    Copiii ai căror părinţi consumă alcool, tutun sau droguri au toate şansele să le urmeze exemplul. Faptele strigă mai tare decât vorbele, iar copiii imită ceea ce văd. În acest caz, sfaturile nu mai au niciun efect. Această situaţie ar putea genera o oportunitate foarte bună pentru părinţi. Ei au acum o motivaţie bună pentru a-şi schimba propriile obiceiuri, iar reuşita ar aduce câştiguri de ambele părţi. Părinţii ar putea renunţa la acele vicii care le distrug sănătatea, devenind în acelaşi timp modele de voinţă, dar şi de comportament pentru copiii lor.

Reguli şi consecinţe

    Adolescenţii se dezvoltă foarte rapid, iar părinţii trebuie să ţină pasul, adaptând regulile în acelaşi ritm. Chiar dacă vor exista proteste, regulile vor constitui o bază pentru siguranţa lor. Ele îndeplinesc un rol similar celui pe care îl au gardurile care înconjoară locurile de joacă pentru copii. Specialiştii susţin că, oricât de straniu ar părea, adolescenţii îi respectă pe părinţii şi profesorii care stabilesc reguli corecte. Cu atât mai mult în privinţa prevenirii comportamentelor de risc este important ca părinţii să stabilească nişte limite foarte clare, rezonabile şi, pe cât posibil, acceptate de adolescenţi. Şi dacă există reguli, trebuie să existe şi consecinţe pentru încălcarea lor. Pentru ca sancţiunile să dea rezultate, trebuie anunţate odată cu stabilirea regulilor şi trebuie aplicate fără întârziere.

    Astfel, responsabilitatea pentru propriul comportament şi pentru consecinţele acestuia va apăsa pe umerii adolescenţilor. Pe de altă parte, nu trebuie uitat însă că vorba dulce mult aduce şi că răsplata pentru un comportament pozitiv poate face minuni. O atitudine potrivită şi o relaţie apropiată cu părinţii îi ajută pe adolescenţi să rămână pe drumul cel bun.

Instituţii de învăţământ preocupate de prevenţie 

    Cercetările realizate în ultimii 20 de ani[2] au arătat că educatorii pot avea o influenţă foarte mare în prevenirea consumului de alcool, tutun şi alte droguri printre elevii lor. Numeroşi adolescenţi devin consumatori de droguri legale şi ilegale începând din anii de gimnaziu şi liceu. Prin urmare, şcolile sunt principalele instituţii care pot exercita o influenţă, prin strategii de prevenire adaptate vârstei. Şcoala poate să îi ajute să înţeleagă efectele pe termen scurt şi lung ale consumului de substanţe şi produse nocive şi să îi înveţe cum să reziste presiunii de grup, fără a strica relaţiile cu prietenii şi colegii lor.

    În România, în ultimii ani, mai multe agenţii şi ONG-uri au desfăşurat programe de prevenire, însă, dat fiind numărul mare de adolescenţi care fumează (între 40% şi 60%), este clar că aceste programe ajung la foarte puţini dintre ei. Judecând după eficienţă, cele mai remarcabile rezultate le au instituţiile de învăţământ cu politici clare de descurajare a consumului de droguri.

    Un studiu realizat la Universitatea Andrews a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, care promovează abstinenţa totală faţă de alcool, tutun şi alte droguri, a avut în atenţie trei direcţii: consumul zilnic de alcool, ţigări şi marijuana; vârsta la care a început acest consum şi evoluţia consumului după absolvirea facultăţii. Rezultatele au fost comparate cu studii similare realizate pe eşantioane reprezentative de studenţi din universităţile americane, în general. Diferenţiate în funcţie de sex, etnie sau rasă, rezultatele studiului au arătat că, în medie, procentele celor care au consumat droguri au fost de 5 până la 15 ori mai mici la Universitatea Andrews, comparativ cu alte universităţi[3] .

Apartenenţa la un grup cu preocupări sociale

    Anturajul exercită o presiune puternică asupra adolescenţilor. Cercetătorul Judith Rich Harris a afirmat că, la această vârstă, prietenii au o influenţă mai mare decât familia. În perioada pubertăţii, când trec printr-o criză de identitate complexă, adolescenţii au nevoie să simtă că sunt acceptaţi şi apreciaţi în grupul lor. Însă, dacă s-au alăturat unui grup nepotrivit, este de aşteptat să apară o mulţime de probleme şi necazuri. De aceea, părinţilor şi profesorilor le revine sarcina de a-i învăţa cum să îşi aleagă prietenii şi de a-i îndruma către grupuri, cluburi, organizaţii sau biserici care pot să le asigure un climat sănătos de dezvoltare.

    Printre cele mai de succes strategii de prevenire a consumului de droguri este implicarea grupurilor de adolescenţi în proiecte sociale, sub îndrumarea unor adulţi care nu consumă astfel de substanţe. Aceste proiecte pot însemna oferirea de asistenţă persoanelor vârstnice sau persoanelor cu dizabilităţi, copiiilor din centrele de plasament sau bătrânilor din azile. Adolescenţii pot fi câştigaţi de partea unor proiecte ecologiste şi a altor activităţi similare. Atitudinea generală cu privire la consumul de droguri, stima de sine, coeziunea grupului şi aptitudinile sociale au fost indicatorii care au demonstrat că un astfel de program este foarte eficient[4].

    Tranziţia prin adolescenţă nu va fi niciodată simplă nici pentru copii, nici pentru părinţii lor. Pentru a-i însoţi pe drumul dificil al adolescenţei, părinţii trebuie să îi înţeleagă, să aibă o relaţie caldă şi apropiată cu ei, comunicând deschis, constant şi fiind modele demne de urmat. Pe cât posibil, trebuie să se asigure că instituţiile şi grupurile pe care le frecventează copiii asigură un climat sănătos şi propice unei dezvoltări normale. Eforturile sunt similare celor pe care le depune un iubitor al naturii atunci când se angajează pe un traseu montan dificil. Chiar dacă drumul este greu, frumuseţea peisajelor îl ajută să meargă mai departe. Părinţii şi adolescenţii, împreună, pot parcurge cu succes acest traseu, la capătul căruia se află piscul şi bucuria reuşitei.

[3] Journal of Research on Christian Education, vol. 13, nr. 1, 2004, p. 23-39

[4] K. Moody, S. Sepples, J. Childs, Intervening with At-Risk Youth: Empowerment and Support Program. Pediatric Nursing, 2003

Taguri:

adolescenta, droguri

Recomandăm:

• O lună de post pentru traficanții de droguri
• Drogurile nu mai sunt la modă în M. Britanie
• Venezuela, o rută majoră a traficului de droguri
• 75,5 milioane de europeni au încercat canabisul
• Copiii români consumă droguri de la 14 ani
• Lideri de opinie la nivel mondial cer legalizarea drogurilor
• Locul României pe harta internațională a drogurilor