Supravieţuind adolescenţei

    În reclame, anii adolescenţei par cei mai frumoşi ani ai vieţii. Totuşi adolescenţa este perioada cu cele mai mari turbulenţe emoţionale, fiind afectaţi atât copiii, cât şi părinţii lor.

    Este timpul când se iau multe decizii importante, având consecinţe pentru tot restul vieţii.

    Adolescenţii de azi sunt supuşi mai multor influenţe şi tentaţii decât în orice altă perioadă a istoriei. Datorită internetului şi publicaţiilor foarte răspândite, niciodată copiii nu au avut acces la atât de multe informaţii nefiltrate de adulţi. Tocmai de aceea, pentru părinţi, pubertatea şi anii adolescenţei copiilor lor reprezintă cel mai greu test pe care îl au de trecut ca susţinători şi îndrumători. După anii când se trezeau în puterea nopţii pentru a hrăni bebeluşul şi după crizele de nervi ale copiilor cu vârste mici, părinţii experimentează acum pe propria piele zicala populară: „Copii mici - probleme mici; copii mari - probleme mari".

    Deşi conştienţi că adolescenţa este o perioadă dificilă pentru relaţia cu copiii lor, cei mai mulţi părinţi sunt cu totul surprinşi de schimbările dramatice din comportamentul acestora. Adolescenţii sunt adesea capricioşi, nesiguri, certăreţi, impulsivi, impresionabili şi rebeli. În plus, adolescenţa este cea mai periculoasă perioadă din punctul de vedere al adoptării unor comportamente de risc - consumul de alcool, tutun, droguri, violenţa, suicidul şi promiscuitatea.

Cauzele comportamentului bizar al adolescenţilor

    Deşi până de curând oamenii de ştiinţă considerau că hormonii sunt răspunzători pentru comportamentul bizar al adolescenţilor, studiile recente indică o altă cauză: creierul lor se dezvoltă într-un ritm mai lent decât corpul. După pubertate şi până în jurul vârstei de 20 de ani, adolescenţii pierd anual circa 1% din materia cenuşie, este concluzia unui studiu realizat la Institutul de Sănătate Mintală din Bethesda, Maryland (SUA), de cercetătorul Jay Giedd. Această reducere a materiei cenuşii întrerupe conexiunile neuronale care au fost produse în exces în copilărie, începând cu zonele de bază senzoriale şi motrice ale creierului. Lobul frontal, care răspunde de controlul impulsurilor, de gândire şi luarea deciziilor, se maturizează mai târziu. Acest fapt ar putea explica unele dintre deciziile bizare pe care le ia un adolescent obişnuit. Deşi creierul acţionează în această etapă a vieţii ca un burete în privinţa acumulării de cunoştinte, absenţa unui control asupra impulsurilor explică, în bună parte, motivele pentru care adolescenţii iau decizii iraţionale.

    Dacă aşa stau lucrurile, cum ar putea părinţii să-i ajute pe adolescenţi să depăşească acest stadiu al vieţii fără să îşi rişte viitorul, evitând deciziile şi comportamentele care le-ar putea afecta întreaga viaţă? Multe dintre comportamentele de risc pot conduce la dependenţă şi, de aceea, este esenţială prevenirea lor. Prevenţia este mai simplă decât tratamentul. În ultimii 20 de ani, tot mai multe resurse guvernamentale şi private au fost alocate pentru prevenirea consumului de alcool, tutun şi alte droguri. Aceste eforturi s-au concretizat în cercetări ştiinţifice destinate identificării unor strategii eficiente de prevenire.

Taguri:

adolescenta, droguri

Recomandăm:

• O lună de post pentru traficanții de droguri
• Drogurile nu mai sunt la modă în M. Britanie
• Copiii români consumă droguri de la 14 ani
• Lideri de opinie la nivel mondial cer legalizarea drogurilor
• 1,8 mld $ în lupta contra criminalității organizate
• Locul României pe harta internațională a drogurilor
• Cartelurile mexicane amenință bloggerii