Recolta compromisului

    Se zbate în convulsii pe patul unui spital din districtul Warangal, India. Medicii l-au mai salvat de la moarte de câteva ori, însă, de data aceasta, este prea târziu pentru tânărul care a dorit doar să îşi asigure traiul zilnic.

    La sfârşitul anului 2001, moartea fermierului indian Enakunthala Ravi a stârnit un val de reacţii privind practicile de întreţinere a culturilor de bumbac din India. Cazul tânărului care a murit otrăvit de pesticidele pe care le-a inhalat, în timp ce trata cultura de bumbac contra dăunătoarelor, nu este singular. În perioada recoltei anului 2001, alţi 500 de fermieri au decedat ca urmare a ingestiei accidentale de pesticide.

Cine, ce plăteşte? 

    Astfel de cazuri stârnesc pentru moment indignarea opiniei publice, însă nu determină o schimbare majoră a strategiei agriculturii globale. Motivul este, evident, latura de business a industriei agricole. Pentru giganţii agrobusinessului, dacă recolta aduce un profit masiv, atunci statistici precum cea de mai sus nu evidenţiază decât pierderi minore. În realitate, aceste statistici spun că preţul real al recoltelor masive nu este plătit în primul rând de consumatorii finali, ci de fermierii din ţările sărace, subjugate de foame şi aparent salvate de setea de import a ţărilor bogate.

    Conform unui studiu din arhiva digitală a Institutului Naţional de Sănătate din SUA[1], în decursul a şase ani[2], nu mai puţin de 8.000 de pacienţi au necesitat spitalizare în instituţia medicală din Warangal, din cauza otrăvirii cu pesticide. Peste 20% dintre aceştia au decedat.

    Deşi 80% din pesticide sunt utilizate în ţările dezvoltate[3], mai mult de jumătate din decesele cauzate de otrăvirea cu pesticide nu survin în ţările dezvoltate, ci în cele sărace[4]. O posibilă explicaţie a acestei disproporţii ar fi că majoritatea cazurilor de otrăvire îi cuprinde fie pe fermierii care nu s-au protejat eficient, fie pe locuitorii din zonele adiacente ariilor unde sunt utilizate pesticide. Ambele situaţii reprezintă probleme tipice ţărilor în curs de dezvoltare.

Producţie fatală

  În agricultură nu pare să existe loc pentru etică sau morală. Este însă loc pentru bani. Producătorii nu sunt preocupaţi de sănătatea fermierilor şi nu stau prea bine nici la capitolul grijă pentru sănătatea consumatorului, care este expus pericolului de îmbolnăvire din cauza persistenţei pesticidelor în alimente. Legumele şi fructele sunt, din nefericire, cea mai bogată sursă de pesticide din alimente, de pe piaţă. Spălate şi decojite, ele pot păstra totuşi o bună parte din substanţele nocive cu care au fost tratate. Deşi proporţia diferă, din nou în dezavantajul ţărilor în dezvoltare, chiar şi în ţările prospere se înregistrează niveluri de pesticide în alimente peste limita admisă.

 În funcţie de modul în care acţionează, pesticidele pot fi sistemice sau de contact. Pesticidele sistemice sunt absorbite de plantă şi otrăvesc insectele atunci când acestea muşcă din ele. Pesticidele de contact, adesea pe bază de săpun, ucid insectele la simpla atingere a plantei.

    Un meniu alcătuit numai din alimente care nu depăşesc nivelul legal admis de reziduuri pesticide poate acumula o cantitate finală de pesticide neaşteptat de nocivă. Expunerea pe termen lung la pesticide este asociată cu apariţia simptomelor bolii Parkinson, dar şi cu un risc crescut de cancer, tulburări ale glandelor endocrine şi sterilitate.

    Cercetătorii spun că aceste alimente ar însuma un procent de 1-3% din totalul alimentelor. Nu pare mult, însă nivelul de toxicitate al pesticidelor este cumulativ. Astfel, un meniu alcătuit numai din alimente care nu depăşesc nivelul legal admis de reziduuri pesticide poate acumula o cantitate finală de pesticide neaşteptat de nocivă. O echipă de cercetători ai Şcolii de Sănătate Publică de la Harvard a descoperit că până şi în cazul persoanelor expuse la un nivel scăzut de pesticide, riscul dezvoltării bolii Parkinson ar putea creşte cu până la 70%.[5]

Taguri:

agricultura, pesticide, natural, mediu, sanatate

Recomandăm:

• Costul unei vieți nesănătoase
• Pe moarte, după ce a mâncat 15 ani NUMAI nuggets de pui
• Studiu: Bărbații narcisiști își pun sănătatea în pericol
• Delegațiile dese afectează sănătatea
• România are cea mai mare creștere agricolă din UE
• Un aisberg de mărimea NY-ului se desprinde din Antarctica
• Top 10 resurse care ne vor asigura viitorul energetic