Planul B | Pentru generația care nu s-a născut în locul potrivit

„Nu ne-am născut în locul potrivit"¹ este refrenul unei generaţii care se simte trădată de contextul mediocrităţii şi corupţiei care o sufocă. E cântecul unei generaţii căreia îi lipseşte convingerea că ar fi util să îşi manifeste şi altfel decât verbal dezaprobarea faţă de acest context.

Pesimismul românului este recunoscut deopotrivă de cei care s-au născut aici, cât şi de străini. Chiar preşedintele ţării observa că „există o furie de autoflagelare publică atunci când vorbim de valorile noastre şi foarte mulţi, mai ales tineri, care probabil au învăţat foarte puţin la şcoală despre ţara lor, propagă dispreţul pentru valorile româneşti."² Din afara ţării, lucrurile par a căpăta o altă nuanţă. Jan Koneffke, scriitor şi eseist german care trăieşte la Viena şi la Bucureşti, denunţa într-un articol „fatalismul unui popor fără drepturi în faţa clasei politice."³ Indiferent care dintre cele două declaraţii ar reclama veridic vinovatul, ele se opresc doar la nivelul constatării, fără să furnizeze şi soluţiile de aşteptat din partea unui conducător de ţară sau a unui reputat formator de opinie.

Reperele în presă, un amestec de repetiţii şi omisiuni

Imaginea negativă a României este un laitmotiv al peisajului mediatic. Un exemplu recent este declaraţia, devenită deja virală, a unui tânăr participant la un conflict stradal care a apărut la televizor îndreptăţindu-se: „ori suntem golani, ori nu mai suntem...". Mesajul subliminal, cu iz de generalizare, este că românii sunt mulţumiţi sau chiar fac un titlu de glorie din a fi golani.

Presa expune constant astfel de cazuri, familiarizând publicul cu nonvalorile şi promovându-le prin acoperirea mediatică pe care le-o oferă. Despre mass-media, mai ales despre televiziune, se spune că fixează reperele care pot influenţa semnificativ priorităţile indivizilor⁴. În mod special, două mecanisme fac din televiziune un magnet social, capabil să convingă publicul să adopte conştient/inconştient unele atitudini, credinţe şi valori.

Repetiţia - Chiar şi la o privire superficială asupra grilelor de program ale televiziunilor, se observă că acestea mizează pe un număr limitat de ingrediente similare, reluate cu diverse intensităţi, dat fiind potenţialul lor de atragere a audienţei. Mondenităţile şi picanteriile sunt două astfel de ingrediente. Specialiştii spun că repetiţia este percepută de public drept o confirmare a valorii celor prezentate⁵.

Omisiunea - În acelaşi timp, televiziunea influenţează şi prin ceea ce ignoră. Programele de televiziune neagă importanţa unor valori, prin faptul că omit să le prezinte, ca şi cum anumite aspecte ale vieţii nu ar exista sau nu ar conta. Negate sau respinse de media, ele sunt ignorate şi de tinerii telespectatori.

De la cine să înveţi?

Alături de o selecţie a evenimentelor, mass-media vine şi cu o selecţie de personalităţi, pe care promovarea le transformă în vedete, cu potențialul de a deveni modele pentru tineri. Un sondaj realizat cu doi ani în urmă de asociaţia Euro<26 sugera că, deşi o bună parte a românilor tineri nu și-au luat ca modele vedetele, când au fost întrebaţi „care sunt modelele şi persoanele publice pe care le stimează", 7,3% dintre cei care au precizat un nume au spus „Mihaela Rădulescu". La mică distanţă în topul preferinţelor se afla Mircea Badea (6,5%), urmat de preşedintele Traian Băsescu (4%). Alte nume amintite au fost Silviu Prigoană, Dan Diaconescu, Elena Udrea şi Oana Zăvoranu.

Deşi autorii studiului au recunoscut că eşantionul a fost format în majoritate din tinere femei, ceea ce ar limita generalizarea concluziei, totuşi Bruno Ştefan, preşedintele Biroului de Cercetări Sociale (BCS), concluziona astfel în cadrul unei conferințe de presă: „Dacă s-au adunat atâtea nume, înseamnă că tinerii nu găsesc un singur model care să le întruchipeze valorile şi au, de fapt, o constelaţie de modele."

Mai mult, sociologul nota că există un numitor comun al membrilor acestei constelaţii, şi anume personalitatea „războinică". Tinerii români „preferă persoane care adoptă un limbaj simplu, pe înţelesul tuturor. Modelele de care tinerii se agaţă sunt oameni care par să vină din popor, dar care s-au descurcat şi fără să pună studiile în prim-plan" - spunea preşedintele BCS.

1„Locul potrivit", Guess Who, Okapi Sound, 2009

2Băsescu: Foarte mulţi români propagă dispreţul pentru valorile româneşti, www.mediafax.ro, 21 septembrie 2009

3Un ziar elveţian scrie despre corupţia generalizată din România, www.semneletimpului.ro, 10 septembrie 2010

4Vezi teoria „Agenda Setting" propusă de Maxwell McCombs and Donald Shaw.

5M. E. McCombs, M.E. şi D.L. Shaw „The Agenda-Setting Function of Mass Media" Public Opinion Quarterly, Vol. 36, 1972, p.176-187

Taguri:

vedete, valori, tineri, adolescenti, biblia,

Recomandăm:

• Studiu: Internetul depășește televizorul ca influență negativă
• Cum s-a schimbat limbajul Bibliei în timp
• Lider islamist denunță „pornografia” din Biblie
• Biblia și masca de gaze într-un hotel din Coreea
• Românii au talent (de la caterincă la valori morale)
• Experiment: Îți poți trăi viața după Biblie?
• Șeful FMI despre generația pierdută de tineri