Planeta sinucigașilor (II)
septembrie 2010 | Adrian Bocăneanu | Social
Timpul trecut de la sinuciderea Mădălinei Manole a fost suficient pentru ca subiectul să dispară din sfera discuţiilor publice. Situaţia reflectă un tipar confirmat iar şi iar: dezbaterile privind sinuciderea izbucnesc brusc, spontan, atunci când evenimentul este legat, într-un fel sau altul, de o personalitate sau de o categorie care se află în atenţia presei.
Timp de câteva zile de la eveniment, jurnaliştii oferă un amestec de noutăţi şi indiscreţii, informații preluate din diverse studii ştiinţifice şi, mai ales, statistici, interviuri şi comentarii ale unor experţi recunoscuţi sau autointitulaţi ca atare, recomandări pentru evitarea unei eventuale confruntri cu situații similare în familie sau între prieteni/colegi. Prin generalitatea acestor informații, sugestiile se pot constitui într-un set util de povețe folositoare, contribuind la salvarea unor vieţi.
Pe de altă parte însă, mediatizarea obsesivă a acestor cazuri poate avea un efect foarte nociv. Prezentarea detaliată a informațiilor de registru privat, cu caracter emoţional, din viaţa victimelor (de exemplu, cât de nefericită era viaţa acestora), descrierea obsesivă a mijloacelor de suicid folosite pot contribui la conturarea unor gânduri sinucigaşe difuze şi la precipitarea acţiunilor violente îndreptate împotriva propriei persoane.
După trecerea fazei acute de interes, publicul minim interesat rămâne ceva mai bine informat, câteva dintre numeroasele prejudecăţi cu privire la acest subiect sunt subminate - sau înlocuite cu alte prejudecăţi şi adevăruri parțiale -, şi terenul este pregătit pentru următorul caz care va fi mediatizat. Emoţiile generate de cazul precedent vor erupe din nou, jurnaliştii se vor concentra să trateze cazul într-un mod aparent original.
Cum pot fi recunoscute tendinţele suicidale
1. Cele mai multe persoane care se sinucid dau suficiente semnale verbale sau comportamentale cu privire la intenţiile lor. 2. Acestea au simţăminte ambivalente cu privire la viaţă şi moarte. Ele doresc nu atât de mult să moară, cât să nu-şi continue viaţa în condiţiile actuale. 3. La cele mai multe persoane, tendinţele de sinucidere sunt numai de scurtă durată. 4. Sinuciderile afectează toate clasele sociale. 5. Persoanele care se sinucid pot fi foarte nefericite, dar nu neapărat bolnave mintal. 6. De trei până la cinci ori mai multe femei au tentative de sinucidere, dar bărbaţii finalizează sinuciderea de trei până la cinci ori mai des. 7. Nu s-a putut identifica o determinare genetică, totuşi sinuciderile apar mai frecvent în anumite familii decât în altele. 8. Deşi se fac adesea legături între depresii şi sinucidere, sunt multe alte stări emoţionale care sunt legate de sinucidere, cum ar fi răzbunarea şi mânia. 9. Există o corelaţie puternică între consumul de alcool şi sinucidere. 10. A cere unei persoane să discute gândurile pe care le are cu privire la sinucidere este o dovadă de interes şi poate fi chiar lucrul care va preveni actul sinucigaş. 11. Incidenţa sinuciderilor creşte odată cu vârsta şi este foarte ridicată în cazul bătrânilor.
Margaret T. Lawrence şi John R. Ureda, „Student Recognition of the Response to Suicidal Peers", Suicide and Life-Threatening Behavior, 20, Summer 1990, p. 166 |
Dar poate fi rezolvată problema sinuciderii prin descrierea actului în sine, prin detalii despre cele petrecute, prin statistici şi explicaţii diverse? Studiul manifestărilor patologice este, fără îndoială, necesar pentru cei care se vor ocupa de omul bolnav. În afară de abundenţa informaţiilor referitoare la formele şi indiciile afecțiunii, necesare pentru identificarea ei, cunoaşterea patologiei sugerează încă de la început unele măsuri elementare în vederea prevenției. Dar de aici şi până la reabilitare este o cale foarte lungă, care nu va putea niciodată să fie străbătută cu ochii la simptome şi doar descifrând statisticile care vin din direcţia patologiei. Patologia poate fi subminată numai de viaţă, viaţă invincibilă, viguroasă, contagioasă... Existenţa scurtată, ciuntită, detestată poate redeveni frumoasă şi demnă de a fi trăită prin contact cu abundenţa vieţii.
Taguri:
Recomandăm:
- Studiu: Orașele predispun la depresie și anxietate
- BBC a difuzat sinuciderea milionarului Smedley
- 7 secrete ale încurajării eficiente
- Brenden Foster: testamentul unui copil
- Credinţa unui pastor: cancerul m-a făcut mai bun
- Video: A slăbit 61 kg ca să îşi salveze fratele
- Peste 8 din 100 de liceeni români se gândesc să se sinucidă
Permisele de conducere cu conţinut armonizat UE ar putea intra în vigoare în ianuarie 2013. (Gândul)
TEST. Cât de repede poţi citi? (Gândul)
Google Chrome a detronat Internet Explorer şi a devenit cel mai folosit browser din lume. (Gândul)
Ce impact are expunerea la soare în cazul pacienţilor cu boli reumatice. (Gândul)
Ministerul Sănătăţii: 34 de persoane au fost diagnosticate cu boala Lyme. (Mediafax)
Cum stai cu tensiunea arterială? Dar cu glicemia? Verifică-le gratuit! (Adevărul)
O orchestră virtuală îţi dă ocazia să fii dirijor. (Associated Press)
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge (Marea Britanie) au dezvoltat un sistem prin care cerneala printată pe hârtie poate fi ştearsă cu ajutorul laserului. (Adevărul)
Sfaturi de la psiholog pentru a putea învinge fobia de câini. (Adevărul)
