Planeta sinucigașilor (1) Viața este un drept, o datorie sau o opțiune?
august 2010 | Adrian Bocăneanu | Social
Sinuciderea artistei Mădălina Manole a şocat societatea românească şi a polarizat opinia publică. Unii au condamnat-o pentru laşitate, dar mulţi alţii şi-au manifestat simpatia şi regretul pentru „fata dragă". Mulţi au fost nedumeriţi de decizia Bisericii care a refuzat să o îngroape „creştineşte", considerând că explicaţiile date au contrariat mai mult decât să contureze o poziţie coerentă şi raţională. Dincolo de toate, rămâne gestul de neînţeles al artistei. O femeie căreia viaţa i-a oferit, se părea, suficient şi-a curmat zilele printr-un act brutal. A fost o decizie lucidă sau un act inconştient?
În 30 aprilie 1945, când trupele sovietice ajunseseră foarte aproape de buncărul de sub Cancelaria de Stat, Germania a rămas fără führer, care s-a sinucis împreună cu Eva Braun. Joseph Goebbels, ministrul propagandei, proaspăt numit cancelar al Reichului, a declarat: „Inima Germaniei a încetat să bată." Până în ultima clipă, Goebbels scrisese proclamaţie după proclamaţie, chemându-i pe berlinezi „să lupte până la capăt pentru valorile germane," în ciuda situaţiei disperate. Dar, a doua zi, Goebbels şi soţia sa, Magda, au aranjat ca fiecăruia dintre cei şase copii ai lor să li se facă o injecţie cu morfină şi apoi li s-a spart în gură o fiolă de cianură de potasiu. După aceea, cei doi au ieşit în grădină şi şi-au pus capăt vieţii. Relatările privind metoda folosită sunt contradictorii - probabil că Magda a luat cianură, iar Joseph s-a împuşcat.
Timp de decenii, impunătoarea stâncă de sare gemă, numită de localnici „Muntele de sare", a fost o atracţie turistică în orăşelul Slănic Prahova. În mijlocul stâncii, rece şi misterioasă, se deschidea o prăpastie cu un lac circular, numită „Grota miresei." O fată fusese dată în căsătorie, fără voia ei, unui bărbat renumit pentru duritatea lui. În noaptea nunţii, mireasa a fugit şi s-a aruncat spre moarte, de pe stâncile de sare, înalte de zeci de metri. Grota a atras de-a lungul timpului şi alţi sinucigaşi. Cu câţiva ani în urmă, dizolvat de ape, Muntele de sare s-a prăbuşit.
Istorii tragice. Dar cele mai multe sinucideri nu intră nici în cărţile de istorie, nici nu se păstrează în numele date locurilor vizitate de turişti. De fapt, destul de multe nu intră nici măcar în statistici.
Statistici şi date Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) compilează, anual, o listă a ţărilor care raportează numărul de sinucideri. Ultimul raport publicat, cu date care vizează în general anii 2006-2009, aşază pe primul loc în lume Lituania, cu o medie de 30,7 cazuri pe an la o 100.000 de locuitori (55,9 la bărbaţi şi 9,1 la femei). Urmează Belarus, cu o medie de 28,3 (63,3 la bărbaţi şi 10,3 la femei) şi Kazahstan, cu 26,9 (46,2 la bărbaţi şi 9,0 la femei). Între primele 13 ţări din lume cu incidenţă sporită a sinuciderilor se mai află alte state din fosta Uniune Sovietică şi din fostul bloc comunist: Rusia (locul 5), Ucraina (locul 7), Ungaria (locul 10), Letonia (locul 11), Slovenia (locul 12) şi Serbia (locul 13).
Cu date din 2007, România se află pe locul 40, cu o medie de 11,3 cazuri pe an la 100.000 de locuitori (18,9 la bărbaţi şi 4,0 la femei). Ţara noastră este precedată de Portugalia şi Norvegia şi urmată de Statele Unite, cu medii foarte apropiate. Institutul de Medicină Legală a raportat, pentru anul 2008, un număr de 2.802 decese prin sinucidere, iar pentru anul 2009, un număr în creştere, de 2.953. Aceasta corespunde unui indice de 13,5 cazuri pe an la suta de mii de locuitori.
Prin comparaţie, tot în anul 2009, accidentele rutiere au provocat 3.057 de decese, omuciderile 560 de decese, iar accidentele de muncă 292 de decese - toate în scădere faţă de anul precedent. |
Mai mult decât spun rapoartele
Cât de precise sunt rapoartele statistice? S-a reclamat că „mult prea multe sinucideri nu sunt raportate ca atare. Cei care se sinucid prin accidente de automobil nu intră aproape niciodată la capitolul sinucideri; cei care îşi provoacă vătămări grave în tentativa de a se sinucide şi mor după mai multe săptămâni sau luni ca urmare a acestor vătămări sau a infectării intercurente nu sunt niciodată raportaţi la sinucideri; multe sinucideri autentice sunt ascunse de familii, iar tentativele de sinucidere, oricât ar fi de serioase, nu îşi găsesc calea spre tabelele statistice. Este evident că, în aceste împrejurări, datele statistice acoperă numai cel mai mic şi probabil cel mai puţin reprezentativ număr de sinucideri1."
Destul de des avem de-a face cu „sinuciderea parţială", care constă în „acţiuni de autodistrugere, în timpul unor episoade melancolice, executate ca pedepsire de sine, ca manifestare a unor halucinaţii, cu sau fără raţionalizare," dar care nu duc la moarte. Dar „procesele inconştiente care au generat aceste acţiuni sunt identice cu acelea care generează sinuciderea."2 Nu putem evita concluzia că prevalenţa sinuciderilor este considerabil mai mare decât apare în statistici.
1 Gregory Zilboorg, în American Journal of Psychiatry, vol. 92, 1935-36, citat în introducerea editorului ediției americane a lucrării clasice a lui Emile Durkheim, Suicide, a Study in Sociology, The Free Press, New York, 1951, p. 18
2 Otto Fenichel, The Psychoanalytic Theory of Neurosis, New York, W. W. Norton, 1945, p. 401
Taguri:
Recomandăm:
- 7 secrete ale încurajării eficiente
- BBC a difuzat sinuciderea milionarului Smedley
- Planeta sinucigașilor (II)
- Brenden Foster: testamentul unui copil
- Video: A slăbit 61 kg ca să îşi salveze fratele
- Credinţa unui pastor: cancerul m-a făcut mai bun
- Educatoare premiată pentru reacția în timpul unui atac
- Ce se întâmplă în organism după ce bei un pahar de Coca-Cola
- VIDEO al unei mame care a refuzat avortul, vizualizat de 10 milioane de oameni
- Povestea adventistei care a salvat Rusia de la criza economică: Oksana Sergienko
- O singură credinţă. De ce mai multe biserici?
- A fost descoperită superbacteria care rezistă la tratamentul cu antibiotice
- Liderii religioși din trei țări asiatice sunt alarmați de efectul Lady Gaga
- Cele 4 puncte de interes major de pe agenda discuţiilor la summitul G8
Dosarele franciscane spun povestea unui abuz
Peste 4.000 de pagini din dosarele confidenţiale a nouă călugări franciscani acuzaţi de abuz sexual, plus alte 4.000 de pagini de mărturii externe, alcătuiesc cea mai mare dezvăluire de gen până în prezent. (Associated Press)
Cea mai recentă mărturisire din ordinul Legiunea lui Christos determină acuzaţii de ipocrizie.
După ce fondatorul ordinului religios catolic a fost acuzat de pedofilie, o dezvăluire făcută marţi arată că unul dintre preoţii însemnaţi ai ordinului este tatăl unui băieţel. (Associated Press)
Alegerile din Egipt: Este posibil ca persecuţiile asupra creştinilor să se intensifice
Alegerile încep astăzi şi durează 2 zile, dar nu se ştie dacă, în urma scrutinului, creştinii vor avea un cuvânt de spus în perioada următoare sau dacă persecuţiile se vor intensifica. (Christian Post)
O nouă problemă a copiilor şi adolescenţilor din Australia
Numărul copiilor care primesc tratamente hormonale pentru tulburări ale identităţii de sexuale a crescut în ultimii 10 ani (Christian Post)




