Pilda bunului rrom
Social de Elena Dobrescu | octombrie 2009
Dincolo de mândrie şi prejudecată
Într-un studiu publicat în Barometrul incluziunii rromilor, Mălina Voicu, cercetător al Institutului de cercetare a calităţii vieţii al Academiei Române, face distincţie între prejudecată şi discriminare. Astfel, prejudecata poate fi înţeleasă ca o atitudine negativă, cu caracter pasiv. În schimb, discriminarea este activă, implicând un tratament diferenţiat aplicat unei anumite persoane (în funcţie, de pildă, de apartenenţa etnică).
Apărarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale minorităţilor etnice sunt prevăzute în constituţiile statelor. Articolul 6 din Constituţia României garantează dreptul la identitate al minorităţilor, subliniind că „măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români"[4].
Răspunsul autorităţilor
Liderii a nouă guverne[6] din centrul şi estul Europei au participat, în 2003, la conferinţa Rromii într-o Europă extinsă: provocări pentru viitor, ocazie în care s-a ajuns la concluzia că este necesară „abordarea fenomenului de excluziune socială a rromilor printr-un sistem de politici cu impact pe termen lung"[7].
Delegaţiile rromilor participante la întâlnire s-au reunit sub mottoul „Nimic despre noi, fără noi", sugerând că identificarea soluţiilor pentru problemele cu care se confruntă această minoritate trebuie să implice şi reprezentanţi ai etniei rrome. În urma discuţiilor s-a luat decizia de constituire a unui Comitet internaţional de coordonare al deceniului de incluziune a rromilor, care să se întâlnească periodic şi să discute despre procesul de implementare a măsurilor. Proiectul pentru perioada 2005-2015 se concentrează pe patru domenii de acţiune - educaţie, sănătate, locuinţe şi locuri de muncă, fiecare ţară urmărind să elaboreze un plan naţional, adaptat condiţiilor specifice. În România, implementarea planului presupune măsuri precum înfiinţarea unor grupe bilingve în cadrul grădiniţelor sau facilitarea angajării absolvenţilor de etnie rromă în administraţie şi în instituţiile centrale, regionale şi locale.
O schimbare de perspectivă
Publicaţia Newsweek[8] făcea referire, într-un articol recent, la studiul realizat de Universitatea din Texas, care a demonstrat că discriminarea este un fenomen întâlnit de la vârste fragede. Copii în vârstă de doar câteva luni învaţă să discrimineze în funcţie de culoarea pielii. Oana Ţoiu declara pentru Evenimentul zilei: „Chiar dacă părinţii nu le transmit direct copiilor prejudecăţi despre rromi, o fac indirect, prin folosirea de expresii negative". Discriminarea se învaţă prin educaţie şi este aproape de neînţeles faptul că, într-o naţiune cu valori creştine, acest fenomen este atât de răspândit. Creştinismul presupune o raportare faţă de semeni care să se bazeze pe toleranţă, înţelegere şi dragoste. Nimeni nu spune că toleranţa înseamnă a trece cu vederea infracţiunile comise de anumite persoane, însă marginalizarea unei întregi etnii pentru crimele şi nedreptăţile înfăptuite de indivizi, contravine flagrant spiritului creştin al dragostei faţă de semeni, care presupune, desigur, nu doar toleranţă, ci proactivitate, spre beneficiul semenilor defavorizaţi. Tratamentul discriminatoriu aplicat rromilor în prezent, autojustificat adesea de convingerea subiectivă fermă că un rrom nu poate fi de încredere, agravează starea actuală de lucruri, lipsindu-i pe rromi de şansa reală de a-şi depăşi condiţia actuală.
Când un învăţat al vremii l-a întrebat pe Iisus cine este „aproapele" pe care ar trebui să-l iubească conform Legii lui Dumnezeu, Iisus i-a povestit Pilda bunului samaritean (Luca 10,30-37). Un evreu fusese tâlhărit şi lăsat să moară în mijlocul drumului. Pe rând, doi dintre conaţionalii săi au trecut pe lângă el, dar nu i-au dat nicio atenţie. În cele din urmă, un samaritean s-a oprit să îi acorde primul ajutor şi să-i salveze viaţa. Samaritenii reprezentau o comunitate discriminată şi tratată de evrei cu maxim dispreţ. Actualizată şi contextualizată, pilda bunului samaritean ar putea suna aşa: „un copil de etnie rromă, în vârstă de nouă ani, a salvat de la înec o fetiţă de doisprezece ani din oraşul italian Pavia. Incidentul a avut loc sâmbătă dimineaţă la o piscină de la marginea oraşului, informează Ansa. Fetiţa care înota a obosit şi a intrat cu capul în apă, nereuşind să revină la suprafaţă. Băiatul rrom a sărit în apă şi a salvat-o."[9] Probabil că mulţi dintre noi sunt de acord că trebuie să rupem cercul vicios al prejudecăţilor şi discriminării. Cine se gândeşte că trebuie chiar el să facă lucrul acesta?
[4] www.rogoveanu.ro
[5] Poate fi consultată pe site-ul www.bice.md
[6] Au fost reprezentate Cehia, Slovacia, Macedonia, Croaţia, Ungaria, România, Serbia, Bulgaria şi Muntenegru. Ulterior, s-au alăturat proiectului Albania, Bosnia şi Herţegovina, precum şi Spania
[7] Din documentul „Deceniul de incluziune al romilor 2005-2015", disponibil pe site-ul www.anr.gov.ro
[8] Po Bronson şi Ashley Merryman, „See Baby Discriminate", Newsweek, 5 septembrie 2009
[9] „Italia: Un copil rrom a salvat o fetiţă de la înec", www.ziare.com, 24 iunie 2008
Comentarii
Anduraru | 25 martie 2010 22:29
S-au făcut cumva şi studii care să arate cauzele prejudecăţilor românilor sau ale altor popoare faţă de această minoritate? În condiţiile în care statul român nu reuşeşte să dea de lucru şi de mâncare celorlalţi cetăţeni români, de ce eşecul rromilor de a găsi de lucru este considerat o discriminare? Dacă există cu adevărat discriminare (şi probabil că există), atunci numai introducerea în lege a unei discriminări pozitive ar putea ajuta. Dar mă îndoiesc că în condiţiile de criză (aş mai adăuga: şi de eternă corupţie), în care trăieşte societatea, discriminarea pozitivă ar putea fi făcută, în aşa fel încât să nu ofenseze restul cetăţenilor. Doamne ajută ! Poate se găseşte o soluţie şi pentru aceşti oameni. Mulţi au găsit-o şi sunt oameni de toată isprava. Ar fi frumos dacă aţi populariza cazurile de rromi cinstiţi, oneşti, iubitori de şcoală, muncitori etc. Evidenţierea pozitivă ar putea contribui la risipirea prejudecăţilor. Pe de altă parte, cetăţenii care sunt infractori profesionişti, ar trebui pedepsiţi aspru de lege, indiferent pe ce treaptă socială se află şi din ce etnie fac parte. Felicitări pentru avansarea acestui subiect.
Adaugă un comentariu
Semnele timpului îşi rezervă dreptul de a edita sau şterge comentariile care nu
respectă drepturile celorlalţi participanţi la dialog sau bunul simţ.