Pilda bunului rrom
Social de Elena Dobrescu | octombrie 2009
În data de 2 septembrie a.c., BBC 2 difuza documentarul „This World. The Gypsies Thiefs Children", care prezintă viaţa copiilor de rromi din Spania, obişnuiţi să vagabondeze şi să fure. Documentarul abordează tema discriminării etniei rrome.
Filmul realizat de producătorul şi regizorul Liviu Tipuriţă foloseşte ca pretext experienţa de viaţă a unei fetiţe de etnie rromă, în vârstă de 13 ani, surprinsă în timp ce se afla la cerșit sub supravegherea atentă a unui adult. Pornind de la acest fapt singular, realizatorul documentarului face o incursiune în lumea interlopă, în care copiii rromi sunt obligaţi să cerşească şi să fure. El readuce în atenţie cazul din 2007, de la Milano, când poliţia italiană a anchetat mai multe infracţiuni comise de copii rromi, în spatele cărora se afla o adevărată organizaţie criminală. Deşi capii reţelei au fost arestaţi, iar copiii au fost luaţi în custodia statului, influenţa nefastă asupra vieţii lor nu a putut fi complet înlăturată. Doi dintre copiii respectivi au fost descoperiţi ulterior pe stradă, având aceleaşi îndeletniciri ilicite. Liviu Tipuriţă, cunoscut ca realizator al mai multor documentare despre subiecte sensibile, precum traficul de copii, prostituţia şi terorismul, şi-a exprimat temerea că, fără o intervenţie serioasă din partea autorităţilor, mulţi copii rromi, asemenea celor pe care i-a întâlnit în timpul realizării filmului, vor deveni infractori înrăiţi.
„Mi-e teamă că cercul vicios al abuzurilor şi al exploatării [copiilor rromi] va continua să se învârtă, scăpând oricărui control."
(Liviu Tipuriţă, regizorul documentarului „This world, The Gypsies Thiefs Children", BBC News)
Un alt eveniment de dată recentă concentra atenţia asupra tensiunilor dintre români şi cetăţenii de etnie rromă. În timpul concertului susţinut la Bucureşti, de Madonna, pe 26 august a.c., cântăreaţa a făcut apel la încetarea discriminării etniei rrome. Reacţia publicului a fost ostilă, Madonna fiind huiduită de mii de fani prezenţi la concert.
Europa, ca la "uşa cortului"
Într-un studiu din 2007, organizaţia Amnesty International, preocupată de apărarea drepturilor omului, sublinia faptul că, în Europa, persoanele de etnie rromă sunt discriminate. „Rromii au fost, în repetate rânduri, victime ale torturii sau ale aplicării unor tratamente rele de către ofiţerii legii din regiune. De asemenea, rromii au fost adeseori victimele unor atacuri rasiste, în timpul cărora nu au fost protejaţi în mod corespunzător de poliţie. Autorităţile din multe ţări au eşuat în împlinirea obligaţiilor locale şi internaţionale vizavi de comunitatea rromă"[1] . Un alt studiu[2] publicat de aceeaşi organizaţie, în aprilie 2009, arată că atitudinile şi manifestările discriminatorii faţă de populaţia rromă persistă. România este menţionată în raport pentru faptul că le refuză cetăţenilor de etnie rromă dreptul la condiţii adecvate de vieţuire, fiind amintit cazul mai multor familii de rromi de la Miercurea Ciuc, evacuate din locuinţe şi mutate în nişte barăci de tablă.
Conform studiilor amintite, în ţările Europei Centrale şi de Est, rromii nu au acces la educaţie, nici la serviciile de sănătate. La fel se întâmplă atunci când rromii doresc să obţină un loc de muncă sau o locuinţă. Amnesty International sesiza că toate ţările în care a fost realizat studiul au fost găsite vinovate, de Curtea internaţională a drepturilor omului, în diverse procese intentate de persoane de etnie rromă pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Conform unui raport al poliţiei din Ungaria, în 2008 s-au înregistrat 18 cazuri de folosire a unor arme de foc împotriva cetăţenilor de etnie rromă. Cel puţin patru rromi au murit. Începând din 2007, autorităţile din Italia au luat o serie de măsuri de „securitate" care discriminează populaţia rromă. În Republica Cehă, în ciuda măsurilor de renunţare la „şcolile speciale" şi de integrare a copiilor rromi în sistemul naţional de educaţie, există încă atitudini de excludere şi marginalizare a acestora. Statul român figurează în rapoartele comisiei europene împotriva rasismului şi intoleranţei, în mod deosebit pentru conţinutul ofensator la adresa rromilor, prezent în mass-media românească. Tonul general este de intoleranţă şi discriminare.
Nu ne obosim să cunoaştem
„O cauză a prejudecăţilor negative despre rromi este lipsa unei cunoaşteri directe"[3] - este părerea Oanei Ţoiu, expert în comunicare în cadrul programului „Stop prejudecăţilor despre etnia rromă". Un sondaj IMAS, realizat în cadrul programului SPER, relevă faptul că o persoană din cinci români crede că rromii nu ar trebui să trăiască în România. 69% dintre românii chestionaţi au mărturisit că nu ar dori ca o persoană de etnie rromă să facă parte din familia lor. Totuşi, românii lucrează cot la cot cu rromii şi sunt toleranţi atâta timp cât nu au interacţiuni personale - este una dintre concluziile studiului.
Un studiu sociologic al lui István Pogány, profesor de drept la Universitatea din Warwick, descrie modul în care schimbarea regimurilor politice, în centrul şi estul Europei, a afectat modul de viaţă şi nivelul de trai al rromilor. Dacă în timpul comunismului, rromii aveau locuri de muncă asigurate în cadrul cooperativelor de stat, odată cu anii '90, mulţi dintre ei au rămas fără posibilitatea de a-şi asigura mijloacele necesare traiului. În ciuda faptului că statele europene au adoptat o serie de prevederi şi măsuri care să le asigure drepturile fundamentale, numeroşi rromi trăiesc în sărăcie, fără asigurări medicale, fără apă curentă şi electricitate. Copiii rromilor sunt internaţi adeseori în centre de plasament, în care au parte de o educaţie sub standarde, fapt ce le reduce şansele de a realiza ceva în viaţă. Realitatea infirmă însă generalizarea aspectelor negative privind raporturile dintre rromi şi români. După cum se arată în Barometrul incluziunii rromilor, realizat de Fundaţia Soros în 2007, în cadrul acestui grup etnic se regăsesc mai multe subgrupe - căldărari, rudari, cărămidari, ursari, vătrari - mulţi dintre aceştia reuşind să îşi construiască afaceri proprii, care le permit un trai decent sau foarte bun. Şi studiul lui Pogány evidenţia elementele pozitive ale culturii rromilor, în mod special înclinaţia acestora spre muzică şi dans. Neîndoios, cultura rromilor a influenţat şi influenţează creaţiile culturale ale popoarelor în mijlocul cărora vieţuiesc.
[1] Studiul poate fi descărcat de pe site-ul www.amnesty.org
[2] „Europe's Roma Community Still Facing Massive Discrimination", www.amnesty.org, 8 aprilie 2009
[3] Oana Dan, „Dezbatere EVZ: De ce discriminăm romii?", Evenimentul Zilei, 11 septembrie 2009
Adaugă un comentariu
Semnele timpului îşi rezervă dreptul de a edita sau şterge comentariile care nu
respectă drepturile celorlalţi participanţi la dialog sau bunul simţ.