Nu suntem singuri pe pământ - Un interviu cu dr. Violeta Piţurlea

În august 2009, medicul Violeta Piţurlea, împreună cu o echipă de cadre medicale şi alţi voluntari, a vrut să depăşească nivelul teoretic al conceptelor de compasiune şi ajutor, lucrând ca voluntar într-un sat african din Malawi, timp de o lună.

ST: Cu ce se ocupă doamna Violeta Piţurlea atunci când nu este implicată în proiecte cu caracter umanitar?

V.P.: Pot spune că am mai multe slujbe care îmi ocupă timpul unei zile obişnuite. Una dintre ele este aceea de medic la un cabinet ORL, unde mă întâlnesc în fiecare zi cu oameni care au nevoie de ajutor. Mai sunt apoi două ipostaze în care îmi petrec timpul rămas dintr-o zi, şi anume aceea de mamă a doi copii şi de soţie.

ST: Suntem astăzi atât de obişnuiţi cu modelul contemporan al individualismului. Ce anume v-a determinat să ieşiţi din acest tipar şi să plecaţi în Africa pentru a lucra voluntar în beneficiul unor oameni necunoscuţi?

V.P.: Probabil că au fost mai multe motive pentru care am ieşit din acest tipar. Educaţia primită în copilărie şi adolescenţă, natura profesiei pe care mi-am ales-o şi care m-a făcut să fiu în contact destul de strâns cu suferinţa umană, simţământul că dacă pot ajuta un om trebuie s-o fac fie aici în Romania, fie în altă parte a lumii - au fost doar câteva dintre aceste motive. Exemplul unor prieteni care s-au implicat, la rândul lor, într-un proiect asemănător a creat momentul în care m-am hotărât să nu pierd prima ocazie de a mă alătura unei asemenea iniţiative.

ST: În viziunea unora, Africa este un sac fără fund şi orice proiect realizat acolo nu este altceva decât o picătură într-un ocean, fără efecte vizibile sau durabile. În ciuda acestui fapt, aţi ales Africa. De ce Africa? De ce Malawi?

V.P.: În parte, ceea ce aţi afirmat este adevărat. Într-adevăr, nevoile oamenilor de pe acel continent sunt multe şi variate, şi ceea ce am făcut noi nu putea să rezolve toate problemele celor de acolo, dar cel puţin ştim că viaţa câtorva oameni a fost schimbată pentru totdeauna sau măcar înseninată puţin. Am încercat să fim cât se poate de realişti în  proiectarea acestor călătorii, dar şi în privinţa aşteptărilor pe care le-am avut. Am plecat în Africa pentru prima dată, în 2006, datorită apariţiei posibilităţii de a participa la un proiect care răspundea destul de mult dorinţei noastre de a-i ajuta pe oamenii în nevoie din altă parte a lumii. Am vrut să contribuim cu ceva, cât de puţin, la eforturile care se fac pentru ca fiecare om de pe această planetă să aibă posibilitatea să trăiască o viaţă decentă. Cu Malawi, anul acesta, a fost altceva, pentru că am primit o invitaţie directă din partea organizatorului acestui proiect.

ST: În ce anume a constat activitatea echipei în cadrul proiectului din acest an?

V.P.: Anul acesta am lucrat ca voluntari într-un spital din Malawi - Adventist Malamulo Hospital - majoritatea echipei fiind formată din cadre medicale. De asemenea, am sustinut câteva seminarii, care s-au desfăşurat în fiecare seară, timp de două săptămâni, într-o localitate apropiată de zona în care se afla spitalul. În perioada în care am fost noi acolo - luna august -, spitalul de 275 de paturi funcţiona cu un singur medic (chirurg voluntar din Malaezia) şi doi studenţi în anul VI la medicină (voluntari, de asemenea, din Marea Britanie şi Brazilia). Ceilalţi doi medici care lucrau în spital erau în concediu.

În echipa noastră au fost doi medici (un ORL-ist şi un pneumoftiziolog) şi o studentă la medicină dentară. Trebuie să amintesc faptul că în Malawi există un singur medic ORL-ist, un singur radiolog şi că nu au nici un medic pneumolog, oncolog, nefrolog sau cardiolog. Activitatea noastră a constat în acordarea asistenţei medicale primare şi de specialitate, de care era nevoie atât în spital, cât şi în policlinica ataşată acestuia.

Taguri:

voluntariat, africa, malawi, violeta piturlea, misiune,

Recomandăm:

• Banca de alimente a ajutat 37.000 de familii
• Trăiește cu 30$ pe lună pentru o cauză nobilă
• Mii de oameni mor, fiindcă ajutorul ajunge prea târziu
• O radiografie a generozităţii
• Rata mortalităţii infantile creşte în Africa
• Africa are nevoie de 10 milioane de dolari pentru a combate seceta
• Tehnologia face viaţa misionarilor mai uşoară