Martirii de azi

Aproape o treime dintre ţările lumii au restricţii referitoare la libertăţile religioase și circa 70% dintre locuitorii planetei nu se bucură de un drept fundamental: libertatea de a crede şi de a-şi manifesta credinţa religioasă. Creştinismul este cea mai oprimată religie la nivel mondial. Între 200 şi 400 de milioane de creştini sunt persecutaţi şi discriminaţi. Anual, peste 150.000 sfârşesc prin a fi ucişi.

„Orice fiinţă umană are dreptul la libertatea gândirii, de conștiință şi religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alţii, atât în mod public, cât şi privat, prin învățături, practici religioase, cult şi îndeplinirea ritualurilor." Declaraţia Drepturilor Omului, art. 18

Discriminarea se referă la modul în care un individ sau un grup este tratat pe baza unui criteriu distinctiv, în cazul acesta, apartenenţa religioasă. Discriminarea implică excluderea sau restrângerea drepturilor și oportunităţilor cuiva în comparaţie cu ceilalţi, atitudine ce deschide porţile persecuției. În schimb, „persecuţia este urmărirea nedreaptă și perseverentă a cuiva, cu intenția de a-i provoca un rău sau un neajuns"¹ sau chiar de a-l ucide.

O problemă globală

La finalul anului 2009, Pew Research Center's Forum on Religion & Public Life a realizat un studiu² amplu cu privire la libertatea religioasă, datele fiind cumulate din rapoartele a 16 organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale, printre care ONU, Departamentul de Stat al SUA şi Human Rights Watch. Conform raportului Pew Research, aproape o treime dintre ţările lumii au un grad ridicat sau foarte ridicat de restricţii referitoare la drepturile religioase şi aproape 70% din populaţia lumii încă trăieşte în ţări în care libertatea religioasă este limitată, fie de către autorităţile guvernamentale, fie de către diverse grupuri, organizaţii sau de contextul social nefavorabil.

Nivelul cel mai scăzut al restricţiilor provocate de guvern ori societate se regăsește pe continentul american. În schimb, cel mai ridicat grad de restricţionare apare în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, atât din partea guvernului, cât şi a societăţii. La nivel global, ţări precum Arabia Saudită, Pakistan sau Iran au cel mai înalt grad de restricţionare a libertăţilor religioase. Un statut aparte au ţări ca Vietnam sau China, cu un grad foarte ridicat al restricţiilor guvernamentale, dar unde ostilităţile sociale sunt moderate sau chiar, dimpotrivă, se poate întâlni o atitudine destul de favorabilă. În situaţia opusă se află Nigeria, Bangladeş şi India, unde, în ciuda acţiunilor guvernamentale de promovare a libertăţilor religioase, ostilităţile sociale sunt destul de ridicate.

Din păcate, în ciuda faptului că majoritatea statelor garantează de jure libertatea religioasă (prin constituţie sau legi organice), doar un sfert dintre ele pun în practică pe deplin astfel de prevederi. La nivel mondial, 4 din 10 ţări limitează prozelitismul prin dispoziţii legale³. Surpriza cea mai mare a raportului o constitue SUA ,deoarece, în ciuda restricţiilor guvernamentale reduse, nivelul opoziţiei din partea societăţii este cu mult mai mare decât în Japonia sau Brazilia.

În cartea Christianity on Trial, autorii, Vincent Carroll şi David Shiflett, surprind un aspect paradoxal al societăţii americane. Creştinătatea ocupă un loc straniu în viaţa americană; cu toate că este religia predominantă în cea mai religioasă ţară din lumea industrializată, creştinismul este adesea ţinta ironiei şi a persiflării, situaţie izbitoare când luăm în calcul hipersensibilitatea cu care sunt tratate alte grupuri religioase sau etnice.

Topul ostilităţilor sociale: Irak, India, Pakistan, Afghanistan, Indonesia, Bangladeş, Somalia, Israel, Sri Lanka, Sudan şi Arabia Saudită.

Încolţiţi de semilună

Datele arată că în ţările musulmane, situaţia creştinilor este adesea deplorabilă. În aceste state, printre cele mai dezbătute drepturi religioase este cel care ţine de schimbarea sau abandonarea religiei şi cel de a le prezenta altora propria credință. În islam, apostazia (ridda) este percepută ca o profundă insultă la adresa lui Alah şi a întregii comunităţi. Într-o societate cu o organizare religiocrată (ar fi impropriu spus teocrată), apostazia este sinonimă cu trădarea. În islam, conceptul trădării nu este limitat la domeniul politic sau militar, ci se extinde şi spre domeniile cultural şi religios. Iar trădarea este pedepsită cu moartea.

Pe aceia care întorc spatele, după ce drumul cel drept li s-a arătat cu limpezime, îi ispiteşte Şeitan şi-i înşeală. Aceasta pentru că ei le zic acelora care pizmuiesc ceea ce trimite Allah: „Noi voim să dăm ascultare la o parte a poruncilor voastre!" Însă Allah cunoaşte ceea ce tăinuiesc ei. Şi cum [va fi] când îi vor lua îngerii şi-i vor lovi peste feţele şi peste spatele lor? Aceasta pentru că ei urmează ceea ce Îl mânie pe Allah şi pizmuiesc ceea ce este mulţumire a Lui şi, de aceea, El va face zadarnice faptele lor." Coran, 47:25-28

Chiar dacă pedeapsa cu moartea nu este prescrisă explicit în Coran, pentru cel ce părăseşte islamul, istoria confirmă că Mahomed a luat viaţa unora dintre cei care au apostaziat. Abdullah ibn Saud, unul dintre scribii lui Mahomed, care a ajuns la concluzia că Mohamed însuşi, și nu Allah, este autorul Coranului, a fost ucis chiar de către profet. Acesta este precedentul pe care se întemeiază prescripţia din şaria (legea islamică).

Conform şaria, un bărbat apostat trebuie să fie ucis, excepţie făcând situaţia în care renunţarea la islam s-a făcut din cauza unor tulburări mentale sau ca urmare a ameninţării cu moartea. În cazul apostaziei unei femei, părerile sunt împărţiţe, o parte dintre suniţi favorizând execuţia, în timp ce şiiţii susţin pedeapsa cu închisoarea până la deplina pocăinţă.

1 Definiţie potrivit DEX.

2Vezi „Global Restrictions on Religion (Executive summary)", The Pew Forum on Religion & Public, decembrie 2009, http://pewforum.org

3Pe continentul european este cunoscut cazul Greciei, care a sancţionat prin lege acţiunea de prozelitism, dar a fost condamnată la rândul ei de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru o astfel de atitudine.

Taguri:

martiri, persecutii, musulman, libertate religioasa,

Recomandăm:

• Mitropolia Moldovei critică raportul ONU
• Americanii nu gustă BD-urile cu musulmani
• În 2030 vor fi de două ori mai mulți musulmani în lume
• Elitele musulmane ruse vor combate extremismul
• Musulmanii din Malaysia, somați să nu bea bere
• Controversă în Franța seculară cu privire la practicile islamice
• Creştinii irakieni se simt trădaţi de guvern