La gândire nouă, rezultate vechi

Paradoxal, oamenii așteaptă o epocă de dezvoltare a tehnologiei, dar și de dezastre și conflicte de mari proporții, conform unui sondaj realizat în Statele Unite de The Pew Research Center (PRC) și dat publicității în data de 22 iunie a. c.

Marea majoritatea a celor intervievaţi, 81%, cred că, în 40 de ani, vom asista la conversaţii între computere, în timp ce 71% consideră că vom fi găsit deja remediul pentru cancer. Sondajul IMAS, „România viitorului", din luna iunie 2008, confirmă că aceste tendințe optimiste nu sunt caracteristice doar Americii. În același timp, 72% anticipează o criză energetică majoră în viitorul apropiat și aproape 6 din 10 americani prevăd un război mondial în următorii 40 de ani. O deteriorare și mai accentuată a ecosistemelor și atacuri teroriste nucleare sunt alte câteva schimbări preconizate de cea mai mare parte a americanilor.

Optimismul și pesimismul țin deopotrivă de memoria recentă a omului și de tiparele sale de gândire. Uneori gândim retrospectiv, considerând că prezentul culege roadele a ceea ce s-a făcut în trecut, alteori gândim creativ, privind prezentul doar ca o etapă spre viitor. În spate este referința și siguranța, în față este inovația și speranța.

Acum un secol, pe baza unor convingeri religioase majoritare în societate, multora le era frică să accepte înnoirea și redefinirea unor tradiții și a filosofiei de viață. De aceea Herbert G. Wells putea sugera la vremea respectivă că gândirea fundamentată religios este o gândire retrospectivă, prinsă în chingile neputinței de a vedea dincolo de zidurile tradiției și ale certitudinilor moștenite. Surpriza este că astăzi gândirea retrospectivă și-a extins granițele. Bombardați de știrile despre dezechilibrele ecosistemelor sau despre pericolul atacurilor nucleare și conștienți de realitatea a două războaie mondiale¹, oamenii nu pot să nu anticipeze război, criză energetică, încălzire globală. Este tot gândire retrospectivă, care demonstrează cât de influentă este memoria recentă. Deși oamenii cred în progresul general al tehnologiei, nu cred în progresul naturii umane care să împiedice un nou război mondial, de pildă, sau continuarea distrugerii ecosistemelor naturale.

Studiul PRC se încheie cu o dovadă în plus a influenței memoriei recente asupra gândirii oamenilor cu privire la viitor. La întrebarea „Credeți că Iisus Christos va reveni până în 2050?", 41% dintre cei intervievați au spus „da", în timp ce 46% au spus „nu". În ansamblu, protestanții cred mai mult în revenirea lui Iisus decât catolicii, iar printre cei cu studii primare și medii, numărul răspunsurilor afirmative a fost de trei ori mai mare decât în rândul celor cu studii superioare și postuniversitare. De la Darwin încoace, în special, din pricina abordărilor științifice care au pus la îndoială unele convingeri de sorginte religioasă, s-a accentuat și a fost transmisă mai departe teama că toate convingerile religioase ar putea fi eronate. Omului educat i s-a făcut astfel frică să creadă în Dumnezeu.

Pentru următorii 40 de ani omenirea pare că a încurcat partiturile. Computerele vor vorbi unele cu altele, cancerul va fi eradicat, iar omul, marginalizat de războaie și crize, nu va dori o audiență divină. Până în 2050 e timp ca o gândire nouă să ofere mai mult decât rezultate vechi.

1 pe care H. G. Wells nu le cunoștea în 1901, când, în fața Institutului Regal din Londra, a ținut discursul intitulat „Descoperirea viitorului" 

(Foto: Dreamstime)

Taguri:

tehnologie, optimism, pesimism, pozitivism, pew,

Recomandăm:

• Noile tehnologii au prins şi părinţii, nu doar copiii
• Există dispozitivul care ne poate citi gândurile
• Tehnologie şi religie: 12 aspecte pozitive şi 12 precauţii
• Putem trăi fără Internet, dar de ce am face-o?
• Optimismul scoate economia din criză
• Românii, pe locul trei în topul pesimiștilor
• GfK: Românii spun că o duc un pic mai bine decât anul trecut