Europa cristofobă – discriminarea unei majorităţi
octombrie 2009 | Florin Bică | Religie
BBC – cruciadă împotriva crucii
Un rol important în acest demers anti-creştin este asumat de o parte a mass-mediei care, începând de la atenţia acordată unui anumit gen de ştiri şi până la interpretarea tendenţioasă a evenimentelor, pare pornită într-o veritabilă cruciadă împotriva crucii. Cititorii îşi pot aminti controversele apărute în jurul discursului susţinut de papa Benedict al XVI-lea pe 12 septembrie 2006, la Universitatea din Regensburg, când suveranul pontif a făcut afirmaţii cu privire la Islam. Cu acea ocazie, BBC-ul a fost acuzat că inflamează în mod intenţionat comunitatea musulmană împotriva suveranului pontif.
Tot în 2006, mai multe organizaţii creştine incriminau BBC-ul pentru promovarea unui film în care nişte extremişti creştini atacau o comunitate musulmană, prezentând astfel o imagine deformată a creştinismului şi a valorilor sale[6]. În schimb, arderea de vii a mai multor creştini din regiunea Gojra, Pakistan, în luna august a.c. a trecut aproape neobservată. În Pakistan, creştinii sunt o minoritate religioasă, fiind supuşi discriminărilor sociale, economice, politice şi religioase. Sub pretextul unor acuzaţii nefondate de blasfemie, musulmanii instigaţi de imamii locali au atacat locuinţele creştinilor. Peste 50 de locuinţe au fost incendiate, în timp ce bărbaţi, femei şi copii de religie creştină au fost masacraţi cu sânge rece. Nu ne surprinde faptul că într-o ţară musulmană creştinii sunt persecutaţi, ci faptul că presa europeană, liberă şi lipsită de prejudecăţi, a considerat că masacrarea unor creştini amărâţi în Orientul Îndepărtat este un eveniment minor, care nu merită atenţie.
„La originea acestor atitudini stă fobia faţă de creştinism, o fobie atât de intensă, încât poate călca în picioare chiar şi cel mai puternic sentiment moral al lumii contemporane, drepturile omului..."[7] Elitele europene şi gânditorii lumii seculare par pregătiţi să respingă din start orice are legătură cu religia creştină.
„Occidentalii sunt părtaşii unui consens tacit. [...] Toată lumea ştie că, dacă undeva în lume creştinii s-ar deda unor acte de agresiune sau discriminare mult mai puţin grave decât cele îndreptate împotriva lor, toate canalele de ştiri ar vui. CNN, BBC şi celelalte avanposturi ale propagandei stângii liberale ar recircula ştirea non-stop, iar New York Times şi The Guardian ar editorializa frenetic".
(Dragoş Paul Aligică, „Creştinism şi persecuţie: realităţi, tăceri, complicităţi", 22, 03 august 2007)
Don Maclean, fost realizator TV şi gazda unei emisiuni radio pe teme religioase, spunea într-un interviu[8] acordat Institutului Creştin din Newcastle, că majoritatea programelor BBC în care se vorbeşte despre anglicanism fac referire la clerici homosexuali, în timp ce catolicii sunt menţinuţi permanent în zona pedofiliei. Sunt prea puţine programe TV despre activităţile sociale, despre faptele de caritate şi despre valorile creştinilor, în timp ce orice aspect negativ, oricât de neînsemnat, este speculat de redacţiile de ştiri. În susţinerea acestor afirmaţii vine declaraţia lui Jeremy Vine, prezentator BBC, care, într-un interviu acordat publicaţiei Reforme Magazine, mărturisea că el crede în autenticitatea şi veridicitatea istoriei şi mesajului lui Christos, dar că nu crede că i se va permite să spună lucrul acesta în spaţiul media. În opinia sa „a devenit aproape inacceptabil din punct de vedere social să-ţi afirmi credinţa în Dumnezeu"[9]. Confirmarea a sosit în 2008, prin declaraţia şocantă a directorului general al BBC - Mark Thompson - care îşi exprima deschis părerea că religia creştină ar trebui tratată cu mai puţină consideraţie decât alte religii, pentru că este o religie majoritară[10] . În opinia domnului Thompson, musulmanii şi alte minorităţi religioase trebuie tratate cu mai multă indulgenţă decât creştinii, tocmai pentru că sunt minorităţi. Şi arhiepiscopul de Canterburry, Rowan Williams, observa că BBC-ul favorizează minorităţile religioase, în timp ce creştinismul continuă să fie ignorat sau prezentat într-o lumină negativă.
Creştinismul este vocea care nu se aude în Europa. Cel puţin, aşa crede H. R. Patapievici care aprecia că „Europa refuză să-şi recunoască rădăcinile creştine".
Pledoarie pentru un creştinism viu
Dincolo de atitudinea vădit părtinitoare adoptată de unele trusturi media cu preţul discriminării creştinilor, rămâne o întrebare de fond: de ce acceptă majoritatea creştină această stare de fapt? Principala cauză a tăcerii creştinilor ar putea fi cea observată de Philip Jenkins, profesor la Pennsylvania State University şi autorul unor lucrări de analiză a creştinismului global, care aprecia că, în Europa, „deşi vechile biserici rămân ca monumente vizibile, definind peisajul oraşelor şi satelor, cele mai multe dintre ele şi-au pierdut rolul tradiţional de centre înfloritoare ale comunităţii. Cel puţin în forma sa instituţională, iar aceasta este o distincţie importantă, creştinismul european pare să fie bolnav, în fază terminală.[11] " Într-adevăr, statele Europei Occidentale, cu precădere, par tentate să îşi asume tot mai mult o identitate postcreştină. Dacă lumea musulmană „a luat foc" când într-o publicaţie daneză au apărut o serie de caricaturi care îl înfăţişau pe profetul Mahomed, majoritatea creştină tace în faţa valului de calomnii la adresa valorilor şi simbolurilor creştinismului. Vocea lumii musulmane a determinat guvernele să adopte legi care să incrimineze discriminarea credincioşilor musulmani. Într-un articol din Foreign Policy[12] , profesorul Jenkins sublinia că „orice lege care limitează asaltul blasfemiator asupra imaginii lui Mahomed trebuie să ţină cont de sensibilităţile celor care îl venerează pe Iisus". Iar dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci este nevoie ca tăcerea să fie ruptă de creştini.
Încetarea acestor atitudini, respectiv atenuarea manifestărilor cristofobice, presupun adoptarea unor atitudini ferme împotriva discriminării. Prejudecăţile nu pot fi înlăturate decât printr-o prezenţă activă a creştinismului în societate. Spaţiul public nu are atât de mult nevoie de catedrale somptuoase, cât de creştinii cărora apostolul Petru le scria: „să aveţi o purtare bună în mijlocul neamurilor, pentru ca, în ceea ce vă vorbesc de rău ca pe nişte făcători de rele, prin faptele voastre bune, pe care le văd, să slăvească pe Dumnezeu..." (1 Petru 2:12). Provocarea majoră pentru creştinii secolului al XXI-lea, în faţa ameninţării cristofobiei, este să-L redescopere la nivelul celei mai profunde trăiri pe Dumnezeul încuiat în biserici.
[6] Paul Revoir, „Christian groups accuse BBC drama of incitating anti-Christian bias", Daily Mail, 01 noiembrie 2006
[7] „Noua Europă şi vocea care lipseşte: creştinismul", Idei în dialog, ianuarie 2009
[8] „BBC is anti-Christian and pro-Muslim says ex-host", www.christian.org.uk , 23 iunie 2009
[11] Philips Jenkins, God's Continent. Christianity, Islam and Europe's Religious Crisis, Oxford University Press, 2007, p. 26
[12] "Europes Christian Comeback", Foreign Policy, iunie 2007
Taguri:
Recomandăm:
În raportul intermediar din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Comisia Europeană a lăudat, din nou, activitatea Direcţiei Nationale Anticoruptie şi Agenţiei Nationale de Integritate, iar Consiliul Superior al Magistraturii şi Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost din nou criticate (România liberă)PREGĂTIRI DE RĂZBOI Ambasadele din Israel se tem de un atac cu rachete din partea Iranului
Mai mulţi diplomaţi aflaţi la post în Israel au solicitat măşti de gaze, iar ambasadele întocmesc planuri în caz de atac cu rachete, de teamă că mii de israelieni cu dublă cetăţenie vor cere evacuarea din ţară dacă va izbucni un conflict cu Iranul. (Realitatea)Rusia avertizează că atitudinea Israelului faţă de Iran ar putea avea consecinţe catastrofale
Speculaţiile Israelului privind fabricarea în Iran a unor arme nucleare ar putea avea consecinţe catastrofale, a declarat miercuri un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului rus de Externe, Mihail Ulianov. (Mediafax)Preşedintele israelian Shimon Peres adresează un mesaj de pace poporului iranian
Preşedintele israelian Shimon Peres a adresat miercuri un mesaj de pace poporului iranian în timpul unui discurs în Parlament, în ciuda deceniilor de animozitate între cele două ţări. (Agerpres)Le Monde: Efectele sancțiunilor comerciale adoptate de Europa și SUA împotriva Iranului devin vizibile
Urmând exemplul Uniunii Europene, China și Japonia au redus importurile de petrol din Iran, limitând astfel veniturile Teheranului și o sursă esențială de schimb valutar. (Le Monde)
