Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

Dinastia casei de modă

Pagina 1 2

noiembrie 2009 | Alina Kartman | Lifestyle

Preţul prestigiului

    O a doua extremă este cea a luxului. Achiziţia și etalarea hainelor scumpe devine un simbol al potenţei financiare, cu rolul de a provoca admiraţia celor inferiori, teama concurenţei şi acceptarea din partea celor superiori. Pe piaţa economică, intens concurenţială, prestigiul poate părea principiu de supravieţuire. Analizând traiectoria unor mari succese comerciale, autorul Seth Godin[5] - mentor contemporan în domeniul marketingului - descoperă un mecanism foarte simplu: nu contează dacă o idee este bună sau rea, important este să se facă remarcată. Ideile care se fac remarcate sunt răspândite, iar ideile care sunt răspândite câştigă. Acest macro-principiu de marketing este egal valabil şi în modă. Dacă te faci remarcat, exişti. Dacă te faci admirat, contezi. Cu cât numărul celor care adoptă un stil este mai mare, cu atât mai mare este prestanţa estetică a acelui stil. Frumuseţea devine relativă la mulţimea celor care o apreciază.

 

    Comportamentul consumatorului de haine de lux delimitează cinci tipuri[6] , bazate pe beneficiile căutate.


Snobul. Adoră exclusivitatea. Pentru el, utilă este o haină deosebită, preferabil unică sau greu de găsit de majoritate. Hainele „la modă" îi displac, pentru că le are toată lumea.
Modernul. Vrea şi el ce au ceilalţi. Îi plac hainele în tendinţe, pentru că, în adâncul sufletului sau nu chiar atât de adânc, tot ce îşi doreşte este să fie integrat într-un grup care să îi confere identitatea şi siguranţa de care are nevoie.
Hedonistul. Vrea să aibă ce îi place. Un hedonist este foarte puţin influenţat de mediu. Când îşi alege hainele, este important să se simtă bine să le poarte. Cele mai importante recompense afective pe care le poate aştepta un hedonist de pe urma unei achiziţii sunt plăcerea (recompensa senzorială), frumuseţea (recompensa estetică) sau excitaţia (recompensa mentală). Şi va plăti cât e nevoie pentru a le obţine.

 Ideea de brand vine de la fermierii americani, care marcau animalele cu fierul încins, pentru a-şi identifica mai uşor cireada.

Perfecţionistul. Pentru el, prestigiul e dat de calitatea hainelor şi e dispus să plătească exorbitant pentru ea. E atent la tradiţia şi autenticitatea unei mărci, pentru că aceste două elemente îi indică dacă o piesă vestimentară este sau nu de calitate.
Lăudărosul. Tot ce vrea este să impresioneze. Lăudărosul va plăti prețul pentru a fi cât mai vizibil în cercurile sociale pe care le consideră importante. El va fi dispus să plătească mai mult pentru o haină, cu cât aceasta este mai uşor de reperat şi de asociat cu anumite valori pe care vrea să le transmită.

Dincolo de ceea ce izbeşte privirea

    Moda oferă soluţionarea temporară a unei probleme complexe: identitatea. A adopta un stil înseamnă a adopta o sumă de caracteristici prestabilite. Marca aduce cu sine promisiunea unei identităţi care poate fi accesată rapid şi comod, plătind o sumă variabilă, în funcţie de reputaţia brandului şi, implicit, a identităţii. În faţa acestui sistem există două tipuri de reacţie: cei care adoptă moda şi cei care o resping.

  Stilul vestimentar este o formă de comunicare. Dacă este adevărat că o imagine vorbeşte cât o mie de cuvinte, atunci imaginea personală merită cel puțin aceeaşi atenţie pe care o acordăm şi comunicării verbale. Între extravaganţa care maschează nevoia acută de atenţie și modestia ostentativă, care ascunde dorința de afirmare, atitudinile disimulative au repercusiuni triste, pentru că nu satisfac nevoia care le-a produs. În schimb, căutarea frumuseţii este legitimă atâta timp cât ea nu serveşte drept instrument de satisfacere egoistă a intereselor individuale şi nu este obţinută prin mijloace care degradează alte valori, cum ar fi sănătatea sau, mai puţin evident, altruismul, generozitatea.

  


[5] Seth Godin, Purple Cow: Transform Your Business by Being Remarkable, Editura Penguin Books, 2003

[6] După Teoria clasei fără griji, o lucrare de referinţă publicată cu mai bine de un secol în urmă de Thorstein Veblen.

 

Pagina 1 2

RSS general RSS ştiri RSS bloguri
Newsletter
[x] Închide

Abonează-te la newsletter-ul ST şi vei primi, cu frecvenţa aleasă de tine, informaţii despre actualitatea care te interesează.
ATENŢIE: Pentru a te asigura că newsletterul nu va fi blocat de filtrul anti-spam, adaugă adresa newsletter@semneletimpului.ro în 'Address Book'/'Contacts'

ULTIMELE ADĂUGATE [x]

Mai este timp pentru fericire Scandalul la români - şi circ, şi pâine Dinastia casei de modă Citeşte mai mult