Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

Delincvenţa juvenilă

Pagina 1 2 3

decembrie 2009 | Romică Sîrbu | Educaţie

Familia, în rolul principal

    Stabilitatea legăturilor familiale este esenţială pentru prevenirea şi combaterea delincvenţei juvenile. Aceasta este concluzia unui studiu realizat[4] de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La studiu au participat minori de la Centrul de minori Găeşti şi de la centrele de minori din Bucureşti, constatându-se că în 49% din cazuri copiii proveneau din familii în care stările de conflict erau o realitate permanentă, 13% au recunoscut lipsa oricărei afecţiuni din partea părinţilor, 14,5% au declarat că părinţii nu erau interesaţi de viaţa lor, 3,5% au avut parte de violenţă în familie, 4,5% au fost alungaţi de acasă şi 6,5% aveau câte un părinte vitreg.

 

    Familiile disfuncţionale care trec prin crize - consum de alcool, consum de droguri, posibilităţi financiare scăzute, violenţă domestică ş.a.m.d. - creează mediul propice pentru manifestarea deviaţiilor de tip comportamental. De asemenea, s-a constatat că indicatorul pro-delincvenţă al familiilor monoparentale este mai mare decât cel al familiilor nucleare. „În zilele noastre s-au diminuat funcţiile de transmitere a obiceiurilor, atitudinilor, valorilor morale şi sociale de la părinte la copil, familia înregistrând multiple fenomene de degradare şi destructurare. Această atitudine pasivă influenţează comportamentul tânărului în societate", declara Lucia Cîmpan, şef al Serviciului Judeţean de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare a Infractorilor (SJPVRI) din Botoşani. 

Copilul - o oglindă a familiei

     „Am văzut atât de mulţi oameni salutându-l, plecându-se înaintea lui şi onorându-l. Pur şi simplu nu este cinstit. L-am ucis pentru că mi-am făcut datoria. Nu cred că unui om trebuie să i se acorde atâta atenţie, iar altuia să nu i se ofere nimic." Astfel şi-a justificat Leon F. Czolgosz actul asasinării unuia dintre cei mai iubiţi preşedinţi ai Americii până în anul 1901 - William McKinley. Conform surselor biografice, Czolgosz avusese parte de o copilărie nefericită, nu doar din cauza lipsurilor, ci mai ales din cauza neglijenţei părinţilor, retrăgându-se într-o viaţă solitară, de autocompătimire şi nefericire. Asemenea cazuri atrag atenţia asupra importanţei unei imagini de sine sănătoase a copilului.

 

     Imaginea de sine are un rol semnificativ în formarea şi manifestarea personalităţii individului, în iniţierea şi dezvoltarea relaţiilor de grup, familia asigurând cadrul în care copilul îşi dezvoltă inteligenţa emoţională, inteligenţa socială şi inteligenţa spirituală.

„Succesul în prevenirea delincvenţei juvenile cere eforturi din partea întregii societăţi, care să asigure o dezvoltare armonioasă a adolescenţilor, cu respect pentru propria personalitate încă din copilărie."
sursa: Principiile Naţiunilor Unite pentru prevenirea delincvenţei juvenile (Principiile de la Riyadh)

     În Principiile de la Riyadh se vorbea despre promovarea coeziunii şi armoniei familiei, precum şi despre descurajarea separării copiilor de părinţi, „deoarece familia este unitatea de bază care răspunde de socializarea primară a copiilor". În opinia specialiştilor, stima de sine previne dificultăţile de învăţare şi eşecul şcolar, consumul de droguri, suicidul şi diferitele forme de delincvenţă juvenilă. Conştientizarea iubirii şi respectului părinţilor pune temelia respectului de sine al copiilor.

Simptome care indică un respect de sine scăzut la copii

 

Lipsa capacităţii de a lua decizii Copiii ezită să ia decizii, chiar şi decizii minore. Se tem să încerce lucruri noi, chiar şi atunci când li se oferă ajutor. Când li se încredinţează o sarcină, oferă răspunsuri de genul „Nu ştiu cum să fac!” Nu cer lucrurile de care au nevoie.
Refugiul într-o lume imaginară
 Participă cu greutate la jocurile şi activităţile celorlalţi copii. Nu iniţiază contacte cu alţi copii şi nu se apără prin cuvinte sau fapte. Le este teamă să pună întrebări sau să răspundă şi au o atitudine rece, lipsită de afecţiune. Petrec mult timp în singurătate, urmărind emisiuni la TV sau citind.
Recidivă în ceea ce priveşte comportamentele  negative Obişnuiesc să mintă şi să fure. Îi rănesc pe ceilalţi, dar se rănesc şi pe ei înşişi. Urmăresc să capteze atenţia prin comiterea unor fapte interzise. Se află într-o competiţie extremă cu ceilalţi.
Dorinţa de a fi pe placul celorlalţi prin atitudini neobişnuite
 Vor să „cumpere” afecţiunea şi prietenia celorlalţi prin oferirea unor lucruri. Aduc lucruri de acasă pentru a câştiga acceptarea profesorilor şi colegilor. Întreabă mereu: „Îţi place de mine?”
Obişnuinţa de a plânge uşor
 Când sunt nemulţumiţi sau nu primesc ceea ce doresc, plâng şi fac scene. Le este teamă în absenţa părinţilor, atunci când rămân cu o persoană nouă (bonă, profesor etc.).
Tensiune
 Fac pe ei în pat. Se lovesc cu capul de perete sau de rama pătuţului. Îşi rod unghiile, se bâlbâie, poartă peste tot aceeaşi jucărie, suzeta sau păturica.
Obiceiul de a se umili sau de a-i umili pe alţii
 Îi poreclesc pe alţii sau le aduc anumite injurii. Critică, aruncă vina pe alţii pentru propriile greşeli, îşi găsesc scuze pentru comportamentele negative.
Caracteristici fizice
 Vorbesc cu o voce slabă, nesigură. Par nepăsători şi neglijenţi. Gura este lăsată în jos, ochii le sunt lipsiţi de strălucire şi evită să îi privească pe ceilalţi în ochi.

 


[4]  „Cunoaşterea personalităţii minorului - un prim pas în prevenirea şi combaterea delincvenţei", www.mpublic.ro, octombrie 2008

 

Pagina 1 2 3

RSS general RSS ştiri RSS bloguri
Newsletter
[x] Închide

Abonează-te la newsletter-ul ST şi vei primi, cu frecvenţa aleasă de tine, informaţii despre actualitatea care te interesează.
ATENŢIE: Pentru a te asigura că newsletterul nu va fi blocat de filtrul anti-spam, adaugă adresa newsletter@semneletimpului.ro în 'Address Book'/'Contacts'

ULTIMELE ADĂUGATE [x]

Educația modificată genetic Sindromul deficienței de integritate Supravieţuind adolescenţei Citeşte mai mult