Chemarea întunericului
noiembrie 2010 | Marius Necula | Religie
Mai multe biserici din Florida au protestat, la sfârșitul lunii octombrie, faţă de decorarea unui parc cu motive specifice sărbătorii Halloween, acuzându-i pe organizatori că promovează imagini ale „crimei şi torturii". Show-ul a inclus prezentarea unei piese despre răzbunarea unei femei împotriva iubitului care a trădat-o. Aceasta îl torturează şi, în final, îl ucide.
În contextul economiei globale, Halloween-ul american a fost exportat, în anii recenţi, în Europa, America de Sud şi Asia. Chiar şi în Marea Britanie, ţara de origine a sărbătorii, Halloween-ul a (re)intrat pe filieră americană. Se estimează că, la nivel mondial, peste 100 de ţări au preluat această sărbătoare. În luna octombrie, articolele specifice inundă piața: dovleci ciopliţi cu grimase sinistre, pânze de păianjen, schelete şi măşti hidoase etc. Isonul e susţinut de diverse localuri care organizează petreceri „înfricoşătoare".
Cu ocazia acestei sărbători, copiii se costumează în vrăjitori, mumii, strigoi sau alte personaje fantastice înfricoşătoare. Grupurile de copii colindă pe la case, întrebând: „Trick or treat?", adică: Păcăleală sau daruri? Dacă nu li se dau dulciuri, copiii îi joacă o farsă persoanei colindate. Haloween este o sărbătoare nerecunoscută de vreuna dintre bisericile creștine, în schimb, diverse asociaţii culturale sau autorităţi locale folosesc prilejul pentru organizarea de evenimente mai mult sau mai puţin tenebroase. În diverse zone ale globului, Halloween-ul este serbat prin parade și carnavaluri, în care distracţia şi veselia convieţuiesc cu macabrul.
Halloween-ul pare să se fi naturalizat și în spaţiul românesc, deși unii încă resping tradiția, pentru că este de import, iar alţii o fac din raţiuni de ordin religios. Tinerii sunt primii care adoptă noile tendinţe şi îmbracă costumele de vampiri, vârcolaci, vrăjitori, zombi şi alţi monştri imaginari, sărbătoarea fiind, până la urmă, o nouă ocazie de distracţie. Fie că este întreținută de lejeritatea specifică vârstei tinere, de vânătoarea senzaţiilor tari, de nonconformism sau de dorinţa de a şoca, sărbătoarea de Haloween ilustrează atracţia specială a oamenilor faţă de rău, bizar şi inexplicabil. Lucrurile rupte parcă dintr-un coşmar de noapte devin fascinante, precum o vrajă.
Rădăcinile antice ale Halloween-uluiHalloween-ul este o „sărbătoare de import". Americanii au preluat-o de la coloniştii irlandezi şi scoţieni. În almanahurile americane din secolul al XVIII-lea, data de 31 octombrie nu era nicidecum marcată într-un mod aparte. Unele dintre ele (chiar dacă sunt de tradiţie protestantă) aminteau de sărbătoarea catolică din 1 noiembrie (Ziua Tuturor Sfinţilor)1, dar nu spuneau nimic despre Halloween. Însă, în contextul masivelor migrări de irlandezi şi scoţieni, în secolul al XIX-lea, Halloween-ul şi-a făcut loc în societatea americană, mai întâi ca o sărbătoare cu specific etnic, preluată treptat şi de alte grupuri socio-etnice.
În căutarea originii sale, Halloween-ul a fost asociat cu vechea sărbătoare celtică Samhain. Conexiunea dintre cele două a fost popularizată de Sir James Frazer, pe la sfârşitul secolului al XIX-lea. El susţinea că celţii antici credeau că în noaptea de 31 octombrie (care marca anul nou celtic) sufletele morţilor revin la casele celor dragi. Teoria a devenit treptat foarte populară.
Celţii aveau, într-adevăr, o sărbătoare numită Samhain, dar aceasta nu le era dedicată morţilor, fiind mai degrabă un festival agrar - un fel de „Ziua Recoltei", în stil precreştin. Cu siguranţă existau şi ritualuri dedicate morţilor, din moment ce în religiile antice necreştine aproape orice sărbătoare devenea şi un prilej de pomenire a morţilor. Aflată între echinocţiul de toamnă şi solstiţiul de iarnă, sărbătoarea Samhain marca trecerea între vară şi iarnă, între lumină şi întuneric. Luna noiembrie era considerată de nordici drept „luna neagră", pentru simplul fapt că noaptea era mult mai lungă decât ziua. Asocierea cu întunericul şi, implicit, cu tărâmul celor morți era inevitabilă. De altfel, în tot folclorul european şi, mai ales în cel nordic, iarna este văzută ca un anotimp în care „natura e adormită, vara se duce în lumea subterană, iar pământul rămâne pustiu şi rece."2
Conturarea profilului actual al sărbătorii a fost favorizată și de mentalitatea specifică religiozităţii precreştine conform căreia, de sărbători, „ordinea normală a universului este suspendată".3 În consecinţă, se considera că lumea materială se intersectează cu aceea a spiritelor. Se pare că astfel de concepţii au supravieţuit şi în cazul sărbătorii moderne a Halloween-ului, deoarece se crede că 31 octombrie e un timp prielnic pentru manifestarea forţelor întunericului.
Acum câteva secole, Haloween-ul era privit doar ca ajunul Zilei Tuturor Sfinţilor din calendarul catolic. Etimologia cuvântului este o mărturie a acestui proces sincretic, deoarece forma modernă de Halloween apare în engleza (scoţiană) secolului al XVI-lea, fiind o prescurtare de la „All-Hallows-Even" (Seara tuturor sufletelor) adică tocmai ajunul zilei de 1 noiembrie. De notat că ziua următoare (2 noiembrie) este o ocazie de pomenire a sufletelor celor morţi. În țările catolice vorbitoare de spaniolă (în special în America Latină), ziua este cunoscută în mod explicit ca Día de los Muertos adică Ziua Morţilor. Aşadar, Halloween-ul pare mai degrabă o sărbătoare creştină denaturată, grefată pe fundalul unor credinţe şi practici precreştine asimilate mai mult sau mai puţin de către biserică, dar reminiscente la nivelul conştiinţei populare. |
Chemarea enigmatică a întunericului
Începând cu anii '70 ai secolului trecut, genul horror a devenit standard pentru posturile TV în decursul serii şi nopţii de 31 octombrie. Halloween-ul nu a rămas însă o simplă ocazie în care se difuzează filme de groază cu scenarii sinistre, ci el însuşi a devenit subiect de film, tocmai datorită asocierii care se face la nivel popular între Halloween şi zona crepusculară, supranatural sau moarte.
Create ca o prelungire a atmosferei din filmele horror, „tunelele groazei" sau „casele bântuite" sunt o altă metodă de distracţie contemporană. Folosind tehnologii de ultimă oră, se pot crea efecte speciale care au rolul de a înfricoşa publicul dornic de senzaţii tari. Regăsite adesea în parcurile de distracţii, „tunelele groaze" sunt prezentate publicului ca mijloc de a petrece timpul liber pentru întreaga familie, mulţi antreprenori din domeniu folosind din plin tocmai sărbătoarea de Halloween, ceea ce face ca, în sezon, încasările în domeniu să depăşească 1 milion de dolari.
1 Începând cu Papa Grigore al VIII-lea (731-741), celebrarea Sărbătorii Tuturor Sfinţilor s-a făcut, în cadrul Bisericii Catolice, pe data de 1 noiembrie.
2 Jeffrey Gantz, Early Irish Myths and Sagas, Penguin, Harmondsworth, 1981, p. 39
3 Proinsias Mac Cana, Celtic Mythology, Hamlyn, Feltham, 1970, p. 127
Recomandăm:
Permisele de conducere cu conţinut armonizat UE ar putea intra în vigoare în ianuarie 2013. (Gândul)
TEST. Cât de repede poţi citi? (Gândul)
Google Chrome a detronat Internet Explorer şi a devenit cel mai folosit browser din lume. (Gândul)
Ce impact are expunerea la soare în cazul pacienţilor cu boli reumatice. (Gândul)
Ministerul Sănătăţii: 34 de persoane au fost diagnosticate cu boala Lyme. (Mediafax)
Cum stai cu tensiunea arterială? Dar cu glicemia? Verifică-le gratuit! (Adevărul)
O orchestră virtuală îţi dă ocazia să fii dirijor. (Associated Press)
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge (Marea Britanie) au dezvoltat un sistem prin care cerneala printată pe hârtie poate fi ştearsă cu ajutorul laserului. (Adevărul)
Sfaturi de la psiholog pentru a putea învinge fobia de câini. (Adevărul)
