Elevii din şcolile publice îşi petrec cea mai mare parte din timp la şcoală. Ei consumă aici mai mult de 1.100 de ore anual şi pierd pe drumul către/dinspre şcoală, în medie, 400 de ore pe an.

    Aceasta înseamnă că timpul care le rămâne de petrecut acasă între cei dragi (părinţii, rudele) se reduce semnificativ. Nu-i de mirare că după anii de şcoală se constată o prăpastie greu surmontabilă în relaţiile dintre părinţi şi copii. Subiectele comune de discuţie dispar, la fel şi plăcerea dialogului, instalându-se înstrăinarea. Conflictele par legitime în acest context. 

Iniţiative de popularizare a homeschoolingului în România

    Mass-media a început să ridice problema eficienţei sistemului de învăţământ instituţionalizat românesc, în tandem cu evaluarea avantajelor şi dezavantajelor pe care le prezintă metoda homeschooling. Se discută posibilitatea ca HS să devină o alternativă viabilă la problemele pe care le întâmpină educaţia instituţionalizată în cele mai multe şcoli din România, cu precădere în ultimii 20 de ani.

    Clever Books Publishing[7] va publica în curând primul ghid HS din România, cu titlul Şcoala acasă - Avantajele ei şipropunere de implementare ca alternativă în sistemul educaţional românesc. Ghidul va prezenta evoluţia HS, de la origini până în prezent, avantajele educaţiei la domiciliu, posibilele temeri cu privire la HS şi soluţiile propuse, precum şi o propunere de implementare a HS în România.

Concluzie

     Inechivoc, homeschoolingul nu se potriveşte oricărei familii. Realitatea confirmă prezenţa unor dificultăţi în cazul familiilor monoparentale sau cu venituri mici. De asemenea, pot interveni şi alţi factori, precum preferinţele şi convingerile personale ale părinţilor, resursele limitate de timp ale acestora, factori care pot conduce la imposibilitatea accesării acestei metode de educaţie.

    O societate democratică trebuie, în schimb, să le ofere părinţilor alternative de educare a copiilor lor şi să le confere părinţilor dreptul de a opta pentru alternativa care li se potriveşte cel mai bine lor şi copiilor lor. De asemenea, într-o Uniune Europeană din care România a devenit parte, libera circulaţie - nu doar a persoanelor, a mărfurilor, dar şi a metodelor de educaţie - trebuie să fie nu un slogan, ci un drept inalienabil şi garantat 100%.

Recomandăm:

• Consumul de programe TV afectează viitorul copiilor
• „Competențe, nu toceală!” - Emil Boc despre reforma în învățământ
• Educaţia finlandeză funcţionează pe încredere şi etică
• Studiu: Educaţia creşte rezistenţa la demenţă
• Elevii acceptă şi religia şi ştiinţa, dar le judecă diferit
• Un deputat face lobby în Parlament pentru învăţământul la domiciliu
• Primii ani, determinanţi pentru restul vieţii
• Cine sunt părinţii copilului tău?
• A murit cel mai bătrân elev din lume
• Învăţământ nici aşa, nici altminteri
• Drumul către excelenţă prin educaţie
• Economia cunoaşterii

Comentarii

Adaugă un comentariu

Semnele timpului îşi rezervă dreptul de a edita sau şterge comentariile care nu
respectă drepturile celorlalţi participanţi la dialog sau bunul simţ.

• Pagina 1
  Actualitatea homeschooling în România
• Pagina 2
  Paradigme în oglindă
• Pagina 3
  Educaţia în trecutul şi prezentul românesc
• Pagina 4
  Spulberând temerile: necompetitivitatea, nesocializarea şi incompetenţa părinţilor
• Pagina 5
  Ochii care nu se văd se uită - ori se văd mai bine

1. Mai bine câine viu decât leu mort
2. Înmormântarea deosebită a Mădălinei Manole a atras atenţia presei internaţionale
3. Plăceri (ne)vinovate - religia şi sexul la tineri
4. Fetiţa albă născută din părinţi de culoare
5. Religia dă un nou avânt aerobicului american
6. 8 motive pentru care bisericile nu cresc

1. Concert extraordinar de Paște la Palatul Parlamentului
2. Fumatul omoară câte un român la fiecare 15 minute
3. Ultimul semn
4. Concert AC/DC - „iadul” la București
5. De ce trebuia să se sinucidă?
6. Paradoxul Stockdale sau moartea optimiştilor