Abandonați singurătății

Migraţia pentru muncă şi efectele ei asupra familiei

    „Sunt elev în clasa a VII-a şi am un frate mai mic. Părinţii noştri sunt plecaţi în Italia, la muncă. Fără ei este foarte greu. Pe lângă munca fizică obositoare, ne lipsesc încurajările şi mângâierile lor". Alberto

    Fenomenul migraţiei pentru muncă a atins în ultima decadă cote fără precedent. Adâncirea inegalităţilor sociale, scăderea veniturilor, disponibilizările şi marginalizarea unor categorii sociale sunt doar câteva dintre cauzele migraţiei pentru muncă. Trebuie luată în considerare şi criza locuinţelor, cu efecte directe asupra creşterii preţurilor.

    O zecime dintre români muncesc peste hotare, vârstele acestora variind între 15 şi 64 de ani. Atât cei plecaţi, cât şi membrii familiei rămaşi acasă sunt nevoiţi să se adapteze noilor realităţi. Plecarea celor 2,7 milioane de români care muncesc în Italia, Spania, Israel etc. a determinat schimbări dramatice ale structurii familiale. Dispersată geografic, familia a dobândit o formă alungită, structura tradiţională - tata, mama şi copiii locuind împreună - rămânând doar un ideal pentru multe dintre familiile româneşti.

„Să ne vedem sănătoşi!"

    Tranziţia spre o economie de piaţă şi închiderea coloşilor industriali au lăsat multe familii să se confrunte cu sărăcia şi şomajul, ceea ce a condus la un veritabil exod al românilor spre tărâmurile făgăduinţei. Atraşi de posibilitatea obţinerii unor venituri pe care în România nu le-ar putea obţine niciodată, numeroşi români şi-au luat „la revedere" de la cei dragi, pentru a munci în străinătate. Migraţia pentru muncă este deja un fenomen social de amplitudine, formele de migraţie variind de la forme legale la forme ilegale, de la migraţie temporară până la migraţie permanentă. Între timp, România începe să semene cu Neverlandul lui Peter Pan, ţara în care locuiau numai copii...

Efecte benefice şi mai puţin...

    În ciuda faptului că autorităţile le acordă puţină atenţie românilor care muncesc peste hotare, sumele trimise de aceştia în ţară precum şi contribuţia lor implicită la dezvoltarea socio-economică sunt semnificative. Banii trimişi în România au stimulat consumul şi investiţiile. În 2005, banii „căpşunarilor" acopereau jumătate din deficitul de cont curent al României. Membrii rămaşi acasă din aceste familii supravieţuiesc de cele mai multe ori doar datorită banilor primiţi din străinătate.

     Pe lângă capitalul străin, românii de peste hotare trăiesc fenomenul alterării valorilor, mentalităţii şi obiceiurilor. Sunt prea puţine studii despre modul în care şederea într-o altă ţară, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, afectează valorile familiale, identităţile sociale şi spirituale, modul în care românii înţeleg să se raporteze la familie, la societate şi la ei înşişi. Cert este că apar confuzii privind rolurile familiale, în special în cazurile în care soţiile pleacă să muncească în alte ţări, în timp ce soţii rămân acasă. În cazul familiilor cu copii, părintele rămas acasă trebuie să-şi asume şi rolul partenerului plecat. Mamele îşi asumă rolul de „taţi" şi viceversa.

    Ochii care nu se văd se uită, spune o vorbă din popor, iar validitatea ei este demonstrată de problemele care apar în cupluri şi familii atunci când unul dintre parteneri lipseşte de acasă pentru luni sau ani de zile. Plecările repetate, frecvente şi prelungite, conduc la apariţia sentimentului de însingurare, la bănuieli privind infidelitatea partenerului de viaţă, la crize de gelozie şi, în unele cazuri, la despărţirea definitivă. În condiţiile în care nevoile intime ale cuplului nu sunt satisfăcute, pasul spre o legătură extraconjugală este mult mai uşor de făcut.

    „Plecarea părinţilor în străinătate a făcut ca în rândul multor familii să existe această destrămare, să se despartă soţ de soţie, cine a plecat nu a mai venit sau şi-a făcut altă relaţie acolo, şi toate astea se răsfrâng asupra copiilor... avem exemple de genul ăsta în şcoală".

Director de şcoală, comuna Vulcana, jud. Dâmboviţa, citat în raportul: „Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă", realizat de Fundaţia Soros (2007)

 

Taguri:

copii, strainatate, spania, italia

Recomandăm:

• Italia a decretat stare de urgență umanitară
• Socialiștii din Spania pierd umilitor alegerile locale
• Italia a blocat o declaraţie UE despre persecuţiile religioase
• Oficialii europeni sunt îngrijorați de situația Italiei
• Activitatea liderilor creștini de tineret atacată în SUA
• 5 ţări s-au alăturat luptei „împotriva” copiilor-soldaţi
• Spania: Partidul Popular, majoritate absolută în Parlament