20 de ani de libertate şi dependenţe
august 2010 | Ecaterina Didițel | Sănătate
Fumatul şi consumul de alcool par să fie „sportul" naţional românesc. Aria dependenţelor românilor s-a extins însă mult în perioada postdecembristă, astfel că se poate vorbi azi despre dependenţa de calculator, de televizor, de droguri, de muncă, de sex, de shopping, de zahăr (lista e lungă), iar consecinţele sunt greu de contabilizat. Sănătatea, echilibrul sufletesc, viaţa de familie, relaţiile personale şi relaţiile profesionale - toate au de suferit de pe urma adicţiilor.
În ciuda cazurilor mediatizate, riscurile consumului care naşte dependenţe sunt ignorate. Faptul este atestat de numărul tot mai mare de fumători, alcoolici, drogaţi, consumatori de cafea, energizante, dulciuri etc. Deşi nocive sănătăţii, românii aleg constant astfel de produse. Plăcerea, plictiseala, dorinţa de a fi acceptaţi în anumite grupuri, aparentele beneficii ale consumului - „Beau ca să uit!" sau „Beau ca să-mi fac curaj!" - sunt câteva dintre cauzele care determină astfel de alegeri. Numărul celor dependenţi este mare, iar vârsta debutului este mică. Copiii şi tinerii sunt victimele cele mai uşoare, imaturitatea, lipsa educaţiei şi dezinteresul părinţilor fiind uşi deschise spre „lucrurile interzise".
Ia mai toarn-un păhărel!
Mauro Ceccanti, profesor în cadrul Departamentului de Medicină clinică al Universităţii La Sapienza (Italia), a constatat, după un studiu de doi ani, că 25% dintre imigranţii români din Peninsulă au probleme cu alcoolul.1 Dacă românii imigranţi se refugiază în alcool, poate pentru a uita de dorul de casă ori de stresul adaptării la o nouă cultură şi la un alt stil de viaţă, românii rămaşi acasă nu se lasă mai prejos. „Parastasuri, nunţi, înmormântări, petreceri, cu ocazie sau fără, 13 la sută dintre adulţii români beau zilnic alcool, de multe ori contrafăcut. Bem mult şi prost şi nu ne gândim la consecinţe, deşi alcoolul ucide creierul, îmbolnăveşte ficatul şi condamnă la sărăcie şi stagnare generaţii la rând."2 Consumul mediu anual este de 74 de litri de bere pe cap de locuitor, 27 de litri de vin pe cap de locuitor şi 12-14 litri de băuturi spirtoase pe cap de locuitor.3
| „Dacă întâlneşti un alcoolic salvat, atunci întâlneşti un erou. În el pândeşte duşmanul adormit (...) şi rămâne împovărat de slăbiciunea sa. (...) Îşi continuă drumul printr-o lume în care se bea fără discernământ, o lume care nu îl înţelege şi o societate care se crede îndreptăţită în ignoranţa ei să îl privească de sus ca pe un om inferior, fiindcă îndrăzneşte să înoate împotriva fluviului de alcool." Friedrich von Bodelschwingh, teolog german |
Îşi dau fumuri până mor
Peste 12.000 de români au cerut ajutorul cabinetelor de consiliere din cadrul programului „Stop fumat!" Unii înţeleg gravitatea şi eventualele consecinţe ale acestui obicei şi încearcă să renunţe. Doi din trei români fumători, cu vârste între 35 şi 44 de ani, vor să renunţe la fumat, conform unui studiu4 realizat de ISRA Center Marketing Research. Dintre aceştia, 55% au avut deja trei încercări eşuate. Românii care vor să scape de acest viciu declară că principal motiv al dorinţei lor este preţul tutunului, problemele de sănătate fiind considerate în plan secund. „Deşi fumătorii români spun despre acest obicei că este unul plăcut, mulţi dintre ei ignoră datele statistice îngrijorătoare, care arată că 31% dintre decese sunt cauzate de cancerul pulmonar."
Alb (im)pur
Se spune despre consumul de droguri că este o „crimă fără victime", deoarece îl afectează doar pe cel care le consumă. Sunt afectaţi însă părinţii şi prietenii dependentului, precum şi societatea care plăteşte pentru a-i asigura tratamentul necesar. Un semnal de alarmă este vârsta din ce în ce mai fragedă a celor care consumă droguri. Cea mai mică vârstă declarată pentru debutul în consumul de canabis a fost de 11 ani, 76,6% dintre consumatorii de canabis menţionând o vârstă de debut până în 24 de ani, conform unui studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog (2007). În România, majoritatea consumatorilor de droguri sunt tineri, iar efectele pe termen lung ale consumului de droguri abia încep să se vadă.
La nivel naţional, peste 20% din populaţia cu vârste între 15 şi 64 de ani declară că este uşor să îţi procuri diferite droguri în termen de 24 de ore. În cazul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani, se ajunge la 30%. Numărul consumatorilor de heroină este estimat la aproximativ 24.000 în Bucureşti, ceea ce reprezintă 1% din totalul populaţiei, informează Poliţia Română.
Tinerii nu văd nicio diferenţă între consumul de tutun sau de alcool şi consumul de droguri ilegale uşoare. Mulţi dintre ei se înscriu din start în categoria „greilor", studiile indicând o trecere rapidă de la consumul de droguri uşoare - canabis, marijuana - la droguri tari (heroină, droguri de sinteză). Efectele nu sunt resimţite doar de consumatori. De exemplu, consumul de heroină injectabilă are consecinţe dramatice pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii publice, prin înmulţirea cazurilor de SIDA, hepatită B şi C, tuberculoză etc.
La televizor, ca-n incubator...
Rămân celebre versurile unei trupe postdecembriste: „Fiindcă la televizor viaţa-i ca un somn uşor / Lumea-i un incubator, la televizor..." Asociat unui stil de viaţă sedentar, privitul la televizor ore în şir a devenit o altă dependenţă a românilor. Explozia numărului de posturi TV a contribuit semnificativ în acest sens. Pe vremea „Teleenciclopediei" şi a „Florii din grădină", doar 58% dintre români se uitau zilnic la televizor. Procentul acestora a ajuns astăzi la 92%, conform unui sondaj CURS. În epoca predecembristă, doar 31% dintre români petreceau peste trei ore, zilnic, în faţa micului ecran, comparativ cu 59% în prezent. Televiziunea ocupă un loc de frunte între modalităţile românilor de petrecere a timpului liber. „Importanţa televiziunii era mult mai redusă înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent, din două motive asupra cărora nu insistăm aici (dar ele erau legate indiscutabil de timpul de emisie şi de structura programelor)."5
(Foto: blogspot.com)
1 Miruna Căjvăneanu, „Studiu italian: 25% din imigranţii români au probleme cu alcoolul", www.hotnews.ro, 4 martie 2010
2 Antoaneta Dohotaru, „Viaţa pe şapte cărări - români alcoolici", www.zf.ro, 19 mai 2010
3 Magda Andron, „Alba Iulia: Cercetări istorice şi sociologice asupra alcoolismului", www.adevarul.ro, 26 august 2009
4 Ramona Dragomir, Alina Vătăman, „Românii nu pot renunţa la fumat", www.evz.ro, 4 mai 2010
5 „50% dintre români, dependenţi de televiziune", www.jurnalul.ro, 2 decembrie 2009
Taguri:
Recomandăm:
- Catolicii cer apărarea libertăţii religioase în SUA
- Costul unei vieți nesănătoase
- Studiu: Bărbații narcisiști își pun sănătatea în pericol
- Mitropolia Moldovei critică raportul ONU
- Delegațiile dese afectează sănătatea
- SIDA - 30 de ani de la depistarea primelor cazuri
- Iran și Cuba - topul țărilor fără libertate a presei
Permisele de conducere cu conţinut armonizat UE ar putea intra în vigoare în ianuarie 2013. (Gândul)
TEST. Cât de repede poţi citi? (Gândul)
Google Chrome a detronat Internet Explorer şi a devenit cel mai folosit browser din lume. (Gândul)
Ce impact are expunerea la soare în cazul pacienţilor cu boli reumatice. (Gândul)
Ministerul Sănătăţii: 34 de persoane au fost diagnosticate cu boala Lyme. (Mediafax)
Cum stai cu tensiunea arterială? Dar cu glicemia? Verifică-le gratuit! (Adevărul)
O orchestră virtuală îţi dă ocazia să fii dirijor. (Associated Press)
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge (Marea Britanie) au dezvoltat un sistem prin care cerneala printată pe hârtie poate fi ştearsă cu ajutorul laserului. (Adevărul)
Sfaturi de la psiholog pentru a putea învinge fobia de câini. (Adevărul)
