(Consume)rişti şi câştigi?

Pagina 1 2 3

decembrie 2009 | Mădălin Avramescu | Familie

Implicaţiile spirituale

Chiar din 1955, economistul Victor Lebow declara că procesul cumpărării şi folosirii obiectelor s-a transformat într-un ritual, întrucât consumeriştii căutau satisfacţia spirituală în exaltarea provocată de consum. Consumerismul este alimentat de egoism, iar goana nebună impusă de un asemenea stil de viaţă nu mai lasă timp introspecţiei, viaţa spirituală fiind tot mai neglijată. Pentru un consumerist, Dumnezeu ajunge la nivel mental echivalentul unui accesoriu. Juliet Schor, de la Boston College, observa bine conexiunile atunci când afirma într-una dintre lucrările sale că noi „cheltuim mai mult decât ne dăm seama, ne îndatorăm mai mult decât am admite şi ignorăm multe dintre conflictele morale conexe achiziţiilor noastre".

Soluţii dinspre biserică

Într-un articol din Houston Catholic Worker, publicat în ianuarie 2001, preotul catolic Timothy V. Vaverek propunea o suită de trei remedii spirituale pentru familia creştină, ca răspuns la ameninţările consumerismului: o viaţă de pocăinţă, respectarea Sabatului şi oferirea zecimii. Suficient de interesant, preotul mărturisea că aceste trei remedii au fost aplicate cu succes în parohia sa. Prin viaţă de pocăinţă, Vaverek înţelegea externalizarea (manifestarea) credinţei prin posturi şi fapte de bunătate, ca o contrapondere a pornirilor consumeriste egoiste, care au suprimat „odihna, bucuria şi rugăciunea". Totuşi, preotul era conştient că „a-L adăuga pe Dumnezeu şi rugăciunea în panteonul activităţilor consumeriste nu este suficient pentru a restaura pietatea autentică". În ceea ce priveşte valoarea curativă a respectării zilei de Sabat, parohul catolic promitea beneficiile unui timp special dedicat lui Dumnezeu şi celor dragi; un timp al odihnei, departe de muncă şi de cumpărături, „departe de lumea dezlănţuită". Mai mult decât atât, autorul catolic propunea ca întreaga săptămână să fie reorganizată în jurul Sabatului. Practicarea dăruirii celei de-a zecea părţi din venituri, a treia dintre soluţiile lui Vaverek, a fost prezentată de asemenea ca un exerciţiu spiritual şi o piedică împotriva impulsurilor consumeriste, oferindu-I lui Dumnezeu ceea ce este, de fapt, al Său.

Soluţiile lui Vaverick sunt neobişnuite pentru că provin dintr-o arie care transcende concretul domeniului economico-financiar. Dar, după cum spunea duhovnicul, soluţiile au fost probate şi au dat rezultate. Cum a fost posibil? Practic, propunerile lui Vaverick au avut în vedere cauzele profunde ale fenomenului, acordând credit unor măsuri simple. Forţa şi vigoarea de care avea nevoie demersul duhovnicului s-au născut din întoarcerea la valorile biblice autentice.

Cazul Kellogg's

În numărul din mai-iunie 2008 al revistei Orion, Jeffrey Kaplan a publicat un articol relevant cu privire la consumerism, în care, printre altele, analizează un caz istoric de combatere a consumerismului. În 1930, compania Kellogg's (din Battle Creek, Michigan), recunoscută pentru cerealele pe care le produce, a efectuat o mişcare strategică. Cei 1.500 de angajaţi ai companiei au fost anunţaţi că programul de lucru va fi redus de la opt ore la şase, urmând ca activitatea să se desfăşoare în patru schimburi pe zi, în loc de trei. Prin această mutare, compania a reuşit să protejeze locurile de muncă, în condiţiile în care SUA se confruntau cu Marea Depresiune.

Rezultatele au fost peste aşteptări, lucrătorii fiind mai eficienţi în turele de câte şase ore. Eficienţa a crescut şi prin eliminarea pauzei de masă, care nu a mai fost necesară în aceste condiţii. La data respectivă, revistele Forbes şi BussinessWeek au avut numai cuvinte elogioase la adresa succesului înregistrat de Kellogg's. Nu în ultimul rând, familiile angajaţilor au avut de beneficiat de pe urma acestei iniţiative. Pe lângă faptul că oamenii şi-au păstrat locul de muncă, timpul petrecut în familie a devenit mai generos. Analizele ulterioare au relevat că, în acea comunitate, calitatea vieţii a crescut, bărbaţii s-au putut ocupa mai pe îndelete de grădinărit, iar femeile au avut posibilitatea de a se dedica activităţilor casnice. Comunicarea familială a cunoscut şi ea o vădită îmbunătăţire, viaţa socială a înflorit şi comunitatea locală a prosperat în mod evident. Deşi câştigau mai puţin, oamenii erau mai fericiţi.

Anticonsumerism ideologic şi practic

James E. Burroughs, profesor la McIntire School of Commerce, din cadrul Universităţii din Virginia, este de părere că „lucrurile materiale nu sunt bune sau rele. Rolul şi valoarea ce li se acordă sunt cele care fac diferenţa, făcând ca lucrurile să fie bune sau rele. Important este să găseşti un echilibru: să apreciezi ceea ce deţii, dar nu pe socoteala valorilor cu adevărat importante - familia, comunitatea şi spiritualitatea".

În 1967, Dr. Martin Luther King atrăgea atenţia asupra pericolelor consumerismului, subliniind necesitatea demarării unei deplasări ideologice dinspre societatea centrată pe lucruri către societatea orientată pe persoană. În cadrul mişcării anticonsumeriste se distinge istoricul german Oswald Spengler, în opinia căruia „viaţa din America este exclusiv economică prin structura sa şi este lipsită de profunzime".

Ceea ce este încurajator este faptul că anticonsumerismul câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi, deşi procesul este destul de lent. Printre obiectivele acestui curent se află protejarea planetei de efectele consumului exacerbat şi creşterea calităţii vieţii, prin recursul la simplitate. Mai întâi de toate, este nevoie ca familiile să-şi redefinească ideea de „nevoie". De multe ori suntem dependenţi de ceea ce ne dorim. Trebuie să ne dezvoltăm capacitatea de a distinge clar între ce este dorit şi ce este necesar. Sunt importante disciplinarea apetitului şi renunţarea la cardurile de credit. În acest context, foarte utilă se va dovedi lista de aşteptare cu obiectele ce urmează să fie achiziţionate.

Pentru un creştin care se confruntă cu atacul consumerismului, sfatul Sfântului Apostol Pavel din Evrei 13:5 constituie un sfat deosebit de preţios şi actual: „Mulţumiţi-vă cu ce aveţi!" Planificarea financiară familială pe termen scurt, mediu şi lung este o altă nevoie imperioasă în lupta eficientă împotriva dominaţiei consumerismului. Şi, în final, cei 3R foarte bine cunoscuţi: Redu! Reutilizează! Reciclează!

Pagina 1 2 3

Taguri:

consum, familie,

Recomandăm: