(Consume)rişti şi câştigi?
Familie de Mădălin Avramescu | decembrie 2009
Substraturile psihologice
Consumul este o formă agresivă de competiţie socială şi, din acest motiv, în momentul în care „prestează", cumpărătorul devine beneficiarul unui fals sentiment de siguranţă, precum şi al unei aşa-zise stări de bine. Pentru consumerişti, cumpărăturile acţionează ca un remediu rapid contra anxietăţii şi presiunilor vieţii, producând o stimulare fizică, dar şi una mentală.
Profesorul britanic de sociologie Mike Featherstone consideră că esenţa consumerismului rezidă în convingerea că prin consum i se oferă consumatorului un fel de autoritate asupra vieţii de zi cu zi. De aici nu mai este decât un pas până la a decide achiziţii care au drept scop resuscitarea imaginii de sine deficitare. Imaginea de sine a consumeriştilor „pursânge" este determinată de ceea ce poartă, de maşina pe care o conduc şi de locurile în care îşi cheltuie banii. Consumeriştii devin sclavi ai insatisfacţiei, ai timpului şi ai banilor. Ironic este faptul că un consumator înrăit ajunge să obţină mai multă împlinire datorită actului cheltuirii decât datorită obiectelor achiziţionate.
Impactul consumerismului asupra familiei
Efectele nocive ale consumerismului augmentează celelalte probleme care grevează viaţa de familie. Mulţi dintre analiştii fenomenului consumerist consideră că familia este astăzi structurată pe tipologia consumului. Orarul prelungit de muncă determină scurtarea timpului petrecut în familie, iar masa de seară, cândva un timp sacru al familiei, un timp al conversaţiei şi companiei, aproape că a dispărut din peisajul familiei moderne, absorbită de dezideratele consumului.
„Câte lucruri de care eu nu am nevoie există” - Socrate
În actul consumului, se creează o interdependenţă, o influenţare reciprocă între părinţi şi copii. Cei din urmă sunt dependenţi de resursele financiare ale părinţilor, iar părinţii sunt cei care aprobă sau setează nivelul apetitului de consum al copiilor lor. Psihologii arată că este posibil ca tatăl care duce familia la cumpărături să experimenteze un sentiment al rolului său important, aceasta în cazul în care familia este (încă) biparentală. Mersul la cumpărături oferă sentimentul de familie, întrucât este vorba despre o acţiune care poate fi realizată în comun. Atenţia este însă captată de cumpărăturile propriu-zise, interacţiunea între membrii familiei fiind secundară şi utilitară. Angrenate în ruleta consumului şi mânate de dorinţa de a primi din ce în ce mai mult pe termen scurt şi foarte scurt, multe familii s-au dezmeticit prea târziu, când erau deja prizoniere ale unor credite sufocante. Nu puţine dintre aceste familii s-au destrămat, iar pe fondul cheltuielilor nesăbuite este prezent chiar fenomenul extrem al suicidului pe motive financiare.
O atenţie deosebită trebuie acordată modului în care copiii şi tinerii receptează efectele consumerismului. Tim Kasser, în cartea sa The High Price of Materialism, arată că, începând de la jumătatea anilor '60, peste 200.000 de elevi înscrişi în primul an de colegiu au fost intervievaţi de echipa cercetătorului Alexander Astin, cu privire la valorile pe care le consideră importante în viaţă. După 30 de ani de la debutul studiului, procentul studenţilor care bifau între idealurile lor de viitor opţiunea „dezvoltarea unei filosofii sănătoase de viaţă" a scăzut de la 80% la 40%. În schimb, dorinţa după bunăstare financiară crescuse spectaculos: de la 40% la 70%.
Sfaturi pentru părinţi (Tim Kasser: The High Price of Materialism)
1. Ţineţi cont de zicala: „Ce face omul face şi maimuţa" - cu referire la capacitatea copiilor de a prelua modelele comportamentale pe care le observă.
2. Variaţi activităţile copiilor.
3. Discutaţi cu copiii despre materialism.
4. Faceţi schimb de experienţă cu alţi părinţi.
5. Încercaţi să determinaţi schimbări la nivelul şcolii.
Recomandăm:
- Familia românească după 20 de ani de capitalism
- Chinezii își ascund copiii de autorități
- Peste 350.000 copii români au părinți plecați la muncă în străinătate
- Studiu : Mamele drăgăstoase cresc imunitatea copiilor
- Divorţul de argint, o caracteristică a cuplurilor formate în anii 70
- Căsătoriile heterosexuale asigură viitorul umanităţii
- Cea mai dificilă meserie pentru Obama - a fi tătic
- Copiii învaţă în familie cum să fie bărbaţi şi femei
- Cea mai bună țară în care să fii mamă
- Copil, caut timp. De petrecut cu părinții
- Divorţul, consecinţa căsătoriei?
- Casa ADRA - Un interviu cu Sorin Goleanu
- Cine sunt părinţii copilului tău?
- Doi străini la aceeaşi adresă
- Familia cu ritm încetinit
- Familia biblică – un reper pentru prezent şi viitor
- PROTOfamilia şi PROMOfamilia
Adaugă un comentariu
Semnele timpului îşi rezervă dreptul de a edita sau şterge comentariile care nu
respectă drepturile celorlalţi participanţi la dialog sau bunul simţ.