Secretul supremației japonezilor în robotică: religia?

Supremația Japoniei în domeniul roboticii se datorează faptului că japonezii nu sunt dominați de mentalitatea iudeo-creștină care condamnă închinarea la idoli, este convingerea profesorului Jean-Claude Heudin, cercetător în domeniul inteligenței artificiale și a vieții artificiale, la Universitatea din Paris.

Cercetătorul postulează, fără dovezi științifice, că occidentalii ar vedea în crearea vieții sau a ceva asemănător vieții (roboții) o încălcare a poruncii a doua din Decalogul creștin. (Să nu‑ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor cari sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor. Exod 20:4)

Heudin consideră că prima impresie a occidentalilor cu privire la această tehnologie „este una de angoasă” și dă ca exemplu filmele cult: Frankenstein și Terminator, în care tehnologia naște monștri. În contrast, spune Heudin, „contemporanii japonezi văd în roboți un camarad de viață sau mântuitorul umanității.”

Revista Wired - foarte populară în rândul devoratorilor de știri din tehnologie - a preluat teoria lui Heudin, alături de declarația lui Fujiko Suda, fondatoarea organizației Project Kobo, care susține că religia este ceea ce a făcut ca marile inovații în robotică să vină din Japonia și Coreea, și nu din Europa sau SUA. „În Japonia nu avem un singur dumnezeu care a creat umanitatea. Noi avem opt milioane de dumnezei. Dumnezeu e în toate. Așa că dacă avem un robot umanoid, e doar un alt obiect din natură de care ne putem folosi. Nu ne temem de el.”

Nu e nevoie să facem valuri mari pentru declarații mici. Heudin interpretează distorsionat sensul poruncii a doua, care nu interzice creația artistică sau tehnologică, ci schizofrenia închinării idolatre: creatura întoarce spatele Creatorului ei și se supune unor obiecte făcute de mâna ei.

În plus, un articol publicat în JAMA (Journal of the American Medical Association) contestă existența „temerilor de inspirație iudeo-creștină” despre care vorbea Heudin susținând chiar contrariul ei: un magnetism irațional al tehnologiei. Analiza „robo-idolatriei”, semnată de doi profesori, Leff și Finucane, este aplicată la lumea medicală, însă clarifică destul de mult subiectul. În loc să se teamă de roboți, medicii occidentali au „o convingere generalizată implicită, că o abordare mai tehnologică este intrinsec mai bună decât una mai puțin tehnologică”, spun Leff și Finucane. 

Însă tocmai acest magnetism este de temut, cred cei doi cercetători, fiindcă acesta dă medicilor sentimentul îmbătător că se află în vârful de lance al meseriei lor. Febra lobotomiilor din anii 1930-1940 arată cât de barbare pot fi consecințele acestui sentiment.

Oricum, dacă e să tragem linie și să calculăm, un lucru este cert: robotica și manipularea tehnologiei pot genera iluzia controlului de care mulți sunt dependenți. Aceasta poate fi numită o formă de idolatrie modernă. Azi e anacronic să vorbești despre idolatrie, deși societatea acceptă și chiar promoveză unele dependențe. Acestea, uneori greu de depistat și cel mai adesea greu de combătut, sunt cel puțin la fel de grave precum idolatria anticilor. Conștientizarea este primul pas, pe care clipul de mai jos îl face exemplar.

Galerie video

Taguri:

robotica, japonia, religie, inovatie, inventie,

Recomandăm:

• În luna dragostei, să spui NU sexului, e „sexy”
• Și președinții îngenunchează
• Asistentul Android, IRIS, bate SIRI la religie
• Ziua lui Darwin va fi sărbătorită în biserici
• Curs biblic online: cum să-ți faci religia relevantă la locul de muncă
• Reclame cu „Dumnezeu poate vindeca”, interzise de ASA
• Naşterea lui Iisus, în direct pe Facebook