Malta a spus „da” divorțului

Sâmbătă, Malta a organizat un referendum prin care populația a fost chemată să decidă dacă divorțul ar trebui sau nu să devină legal. La sfârșitul unei campanii în care atât susținătorii cât și împotrivitorii au jucat toate cărțile cu fervoare, o majoritate de 53% s-a pronunțat în favoarea divorțului.

Problema divorțului este una spinoasă în mica insulă mediteraneană majoritar catolică. Malta este una dintre singurele țări din lume (cu excepția insulelor Filipine și a Sfântului Scaun) unde nu există cale legală de a pune capăt unei căsătorii prin divorț. Cei care locuiesc în străinătate sau cei care nu sunt căsătoriți cu maltezi pot obține divorțul în afara țării, iar apoi acesta este recunoscut în Malta. În schimb, pentru restul populației există doar două căi de a termina o căsătorie: separare legală – prin care partenerii pot obține împărțirea bunurilor, dar nu și dreptul de a se recăsători; și anularea căsătoriei de către un tribunal ecleziastic – o procedură anevoioasă care poate dura până la 7-8 ani, în care trebuie să fie dovedit că de la bun început căsătoria nu a fost validă.

Referendumul de sâmbătă i-a întrebat pe locuitorii Maltei dacă sunt de acord sau nu cu un divorț ce intervine după 4 ani de separare, în condițiile în care toate posibilitățile de reconciliere au fost epuizate, mijloacele de întreținere sunt garantate și interesul copiilor este protejat. Referendumul nu are însă un caracter obligatoriu – o lege urmează să fie propusă și votată de Parlament.

Pentru împotrivitorii divorțului, rezultatul este o dezamăgire, o trădare a credinței. Pentru ei, societatea din Malta e una dintre cele mai unite tocmai pentru că instituția căsătoriei este puternică. “Iisus da, divorț nu” – era sloganul afișat înainte de ziua referendumului pe panouri mari.

Dar care e valoarea unei căsătorii menținute doar pentru că din punct de vedere legal nu ai de ales? Răspunsul îl găsim tot în situația Maltei – divorțul nu există, însă cazurile de separare legală sunt deja foarte numeroase, iar imposibilitatea de a se recăsători îi împinge pe mulți să aleagă soluția coabitării. Absența unei legi civile care să reglementeze divorțul nu îi determină fundamental pe oameni să fie mai angajați față de partenerul de viață. Iar credința este oricum trădată.

Este adevărat că unul din cele mai triste procese la care am asistat în timpul facultății a fost un proces de divorț. Privirile care se evitau și căutau în gol, sfârșeala din glasul lui atunci când mărturisea că nu ar fi vrut să se ajungă acolo, cuvintele care pluteau încă nespuse, soarta copilului lor care urma să fie stabilită... toate lăsau impresia unor vieți deșirate.

Dar miza unei căsnicii durabile nu stă în existența sau absența unor căi legale de divorț. Miza stă în felul în care ne raportăm individual la căsătorie: o privim ca pe un experiment care ori iese ori nu iese sau ca pe o experiență totală, pentru întreaga viață – așa cum a intenționat-o Dumnezeu, în care suntem pregătiți de la început să dăm totul și să luptăm până la capăt.

Taguri:

malta, divort, referendum, coabitare,

Recomandăm:

• Video: Divorţul este contagios ca o răceală
• Trei dezavantaje ascunse ale coabitării înainte de căsătorie
• Rata divorțului la creștini, între mit și realitate
• SUA: 1 din 5 divorțuri este „ajutat” de Facebook
• 120 de copţi părăsesc Biserica din cauza divorţului
• Statisticile contrazic trei mituri frecvente despre concubinaj
• 50% dintre căsătorii sfârșesc în divorț - mit sau realitate?