Economia mondială: spaime sau spasme?

Ştirile proaste pentru economia mondială se ţin lanţ în ultima perioadă: săptămâni de dezbateri cu privire la ridicarea plafonului datoriei americane terminate cu un acord nesatisfăcător, scăderea ratingului SUA, noul plan de salvare a Greciei şi dificultăţile de rambursare a datoriilor naţionale în zona euro, căderea generalizată a pieţelor financiare.

Spectrul unei recidive a recesiunii (recesiune cu două vârfuri negative, în forma literei W) devine din ce în ce mai greu de evitat. Iar soluţiile sunt de data aceasta greu de gasit. În 2008, la prăbuşirea Lehman Brothers, problema principală era una de lichiditate. Intervenţia rapidă, concertată, a principalelor bănci centrale a restabilit atunci calmul. Guvernele din întreaga lume au intervenit salvând băncile aflate în dificultate şi au injectat cu largheţe bani în economie.

De data aceasta, criza provine din neîncrederea investitorilor în capacitatea guvernelor de a gestiona datoria care a crescut în mod alarmant în urma intervenţiilor fiscale din ultimii trei ani şi a creşterii ratelor dobânzii.

Este sarcina politicienilor să restabilească încrederea investitorilor într-o creştere economică durabilă, dar încrederea pierdută este dificil de recâştigat.

SUA şi EUROPA. Pe 8 august, pieţele europene nu s-au lăsat impresionate de faptul că Banca Centrală Europeană a cumpărat titluri de stat italiene şi spaniole. Grija principală rămâne concretizarea planului de salvare a Greciei adoptat acum două săptămâni. Acordul trebuie însă ratificat de ţările semnatare pentru a deveni efectiv.

Nici declaraţia lui Barack Obama de pe 8 august, menită să dea asigurări cu privire la capacitatea SUA de a-şi plăti toate datoriile, nu a avut efectul scontat asupra pieţei americane.

Poziţiile de forţă pe care le păstrează intransigent atât republicanii, cât şi democraţii din congresul american şi confruntările ideologice dintre cele două partide americane şi dintre diferitele ţări membre ale zonei euro îngrijorează investitorii.

CHINA (ŢĂRILE EMERGENTE). Efectele crizei din 2008 au fost atenuate, printre altele, şi de cele aproape 600 de miliarde de dolari de stimul fiscal din China. Acest pachet a menţinut creşterea chineză la un nivel ridicat, ceea ce a diminuat efectele negative ale crizei din 2008 asupra economiei mondiale.

China este în prezent cel mai important creanţier al SUA, situaţia sa economică nu mai este însă aceeaşi ca în 2008. Criticile dure ale Beijing-ului la adresa SUA pot reflecta mai mult decât nemulţumirea unui creditor, şi anume imposibilitatea de a susţine fiscal cererea internă în cazul unei scăderi a exporturilor.

Necunoscuta zilei rămâne deci efectul acestui nou episod de cădere economică şi reacţia ţărilor emergente. Reluarea creşterii economice după criza din 2008 s-a datorat aproape integral evoluţiilor pozitive din ţările emergente. De aceea, o recesiune profundă ar fi greu de evitat dacă actuala evoluţie economică inversează dinamica pozitivă din aceste ţări.

(Foto: paulchefurka.ca)

Taguri:

criza economica, china, sua, grecia, uniunea europeana,

Recomandăm:

• „Cale ferată-rival” pentru Canalul Panama
• Între austeritate și renunțare la euro, Grecia alege proteste
• SUA: Rădăcinile creștine, vitale pentru libertatea religioasă
• China a devenit a doua economie mondială
• Populația Chinei a ajuns la 1,34 miliarde de locuitori
• Liderii zonei euro salvează Grecia și PIIGS
• China a închis 1,3 mil de site-uri în 2010