Curăţătoria de conştiinţe
Are o casă de 1,25 milioane de dolari, o maşină de 80.000 de dolari, propriul iaht şi propria colecţie de haine bărbăteşti care îi poartă numele. Cam puţin pentru un superstar, aş zice, dar mult prea mult pentru un preot... Mă refer la episcopul auto-învestit al bisericii Destiny, din Noua Zeelandă, Brian Tamaki, cel care face senzaţie atunci când se mişcă prin mulţime, înconjurat de bodyguarzi. Comunitatea pe care o păstoreşte umilul Tamaki are nu mai puţin de 7.000 de membri darnici, care îngroaşă consecvent bugetul liderului milionar. Needucaţi? Orbi? Nerozi? Ce îi face pe aceşti oameni să susţină opulenţa episcopului?
De la o poştă, unii ar spune „spălarea creierelor". Eu aș adăuga și „spălarea conştiinţelor". Acest Tamaki le predică oamenilor o religie grea-uşoară. Grea, pentru că cere sacrificii, uşoară, pentru că cere doar sacrificii de ordin financiar. Oamenii dau din buzunar având sentimentul că au făcut o faptă bună, asigurându-şi astfel favoarea divină. Ca bonus, primesc profeţiile lui Tamaki despre cum va ajunge biserica lor să conducă națiunea, în cinci ani.
Profesorul Peter Lineham, care predă istoria religiilor la universitatea Massey, din Auckland (oraşul neozeelandez în care se află şi biserica Destiny) indică factorii care contribuie la succesul unei astfel de mişcări. Lineham spunea într-un interviu acordat televiziunii naţionale din Noua Zeelandă că biserica lui Tamaki prezintă caracteristicile tipice unei secte:
1. Enoriaşii îşi modelează valorile după valorile liderului.
2. Se creează o ierarhie, în care liderul este descendentul direct al lui Dumnezeu.
3. Oamenii nu au absolut niciun punct de referinţă în afara mişcării lor, după care să măsoare ceea ce li se spune. Ei ajung să creadă că e periculos să primească informaţii despre Dumnezeu de altundeva decât din partea liderului. Totuşi, spune Lineham, „dacă oamenii s-ar uita în Biblia în jurul căreia pretind că se învârte religia lor, ar observa că stilul de comportament al lui Tamaki este neconcordant cu Scriptura."
Paradoxal, Lineham susţine că acest tip de sectarianism este foarte atractiv mai ales în societăţile secularizate. De ce? Pentru că o lume secularizată îi împinge pe oameni să-şi caute singuri valori, să caute în ce şi în cine să creadă. „Mă tem că bisericile tradiţionale sunt cam anemice şi plictisitoare, de aceea bisericile care atrag sunt cele extremiste," spune profesorul. Oamenii au nevoi spirituale pe care biserica-muzeu nu le împlineşte. Biblia numeşte biserica „trupul lui Christos": o comunitate de oameni care împărtăşesc spiritul creştin şi care lucrează pentru oameni aşa cum Iisus a făcut-o când a fost în trup, pe Pământ. Ei sunt continuatori ai misiunii Lui de ajutorare a neamului omenesc. Din păcate, prea adesea „trupul lui Christos" rămâne doar o expresie din jargonul religios şi atât.
Galerie video
Recomandăm:
- Anul harului sau anul oribilului - anul preotului catolic la final
- Criza economică nu a crescut interesul pentru participarea la biserică
- Americanii redescoperă „biserica de acasă”
- 8 motive pentru care bisericile nu cresc
- Ţigară uriaşă, sfârtecată la Târgovişte
- 140 de milioane de orfani de crescut
- „Teologia după Google” anunță necesitatea unei Biserici 2.0
- Ce ar trebui să știe bisericile despre cei care le părăsesc
- Politicienii miluiesc biserica
- Sfânta Moarte te primeşte aşa cum eşti
- Biserica, punct de reper (pierdut)
Comentarii
alin | 11 martie 2010 18:25
culmea e ca eu vreau raspunsurile vechi de cateva mii de ani..tunse sau netunse - autentice sa fie
el-gabri | 11 martie 2010 14:12
in momentul in care vrei ca redescoperi, aprofundezi, autenticul din discurs, pentru a-l reesponsabiliza prin el oamenii (nu vad cum ar s-ar responsabiliza discursul!), atunci vei avea un raspuns actualizat, "tuns" de limbajul de lemn si de "raspunsuri vechi de 100 de ani" (vorba cuiva care incearca sa faca asa ceva)...
alin | 11 martie 2010 13:57
indoiala metodologica e lozinca „iubitului partid” al celor ce se declara obiectivi si rationali. Adica te indoiesti, deci esti destept. Adica nu formulezi nimic cu titlu definitiv. Si stii ce, pana la un punct chiar sunt de acord. Si ii respect pe cei capabili de asta. Dar sciento-vizionari care fac previziuni cu iz stiintific, sa te copleseasca daca esti muritor de rand, astia imi repugna... Se dau obiectivi, si se grabesc sa-si alimenteze de fapt preconceptiile... Eu zic ca daca exista Dumnezeu, nu actualizarea discursului bisericilor e necesara, ci responsabilizarea, aprofundarea si redescoperirea autenticului pe care ar trebui sa-l transmita acest discurs. Oricum, fiecare vede in buna masura ce crede. Daca eu cred ca exista oameni impliniti, ii vad... iar daca omul crede ca poate fi implinit, ajunge sa fie.
el-gabri | 11 martie 2010 9:57
la ce te referi cand spui "indoiala metodologica la sciento-vizionari"?chiar daca o fi la moda sa spui asta, cred ca de data asta, moda a fost impusa de realitate... arata-mi o biserica in care oamenii sunt implinti si multumiti si unde, conteaza problemele din viata reala si nu liturghiile de 2000 de ani!
alin | 10 martie 2010 22:17
e asa de cacthy ideea asta rascoapta ca bisericile trebuie sa-si updateze mesajul incat probail ca inghitim pilula fara sa ne mai uitam pe ambalaj la efecte nedorite... E valva mare, pentru ca e la moda sa spui ca Bisericile mor, dar mi-as dori sa vad mai multa indoiala metodologica la sciento-vizionarii care n-ar avea maine nicio jena sa-si schimbe discursul daca s-ar afla in fata trendului inversat. Si ar mai fi interesant de urmarit ce propuneri solide de actualizare exista, in afara de previzibila aplicare a marketingului comercial pt eficientizarea Bisericilor.
el-gabri | 09 martie 2010 20:36
felicitari pentru articol! profesorul Lineham a surprins ceva esential, faptul ca intr-o lume in care valorile sunt date peste cap, fiecare trebuie sa şi le aleaga, iar Bisericile traditionale nu mai au forta sa mai ofere valori puternice, relevante. probabil ca Bisericile trebuie sa-si revada discursul si sa-l aseze pe baza solida pentru timpul nostru.
Adaugă un comentariu
Semnele timpului îşi rezervă dreptul de a edita sau şterge comentariile care nu
respectă drepturile celorlalţi participanţi la dialog sau bunul simţ.