Cum să eviţi închisoarea dacă mănânci vegan

În data de 1 aprilie 2011 s-a încheiat procesul cuplului francez Le Moaligou pentru "neglijenţă şi privare de alimente" a fiicei lor de 11 luni, care a murit în martie 2008. Verdictul - 5 ani de închisoare, cu 30 de luni suspendare. O comisie civilă va stabili dacă este necesară decăderea din drepturile părinteşti.

Louise cântărea doar 5,7kg, faţă de media de 8kg specifică vârstei. În urma anchetei realizate s-a stabilit că, alimentată de mama vegană exclusiv natural (la sân), fetiţa avea carenţe de vitamina A şi de vitamina B12. Lipsa acestor vitamine a dus la apariția infecţiilor, diagnosticul post-mortem fiind de pneumonie.

Eticheta de părinţi neglijenţi e exagerată în cazul cuplului francez. Se mutaseră la ţară ca să poată fi mai sănătoşi, aveau o dietă vegană (fără carne, fără ouă, fără lactate - decizia asta nu înseamnă puţin şi nici nepăsare). Deschiseseră o afacere cu produse bio şi deciseseră o alimentaţie naturală pentru copilul lor. Cum se face că din atâtea alegeri bune a rezultat moartea fiicei lor?

Trebuie spus că NU dieta vegană în sine a fost problema, ci următoarele două greşeli. Mai întâi, deşi pediatrii recomandă diversificarea, cu introducerea hranei solide începând de la 6 luni, Louise a fost alăptată până la 11 luni. În al doilea rând, pericolul carenţei de vitamina B12 (de origine exclusiv animală, dar disponibilă şi ca supliment alimentar) n-a fost luat în seamă în cazul micuţei.

Cei doi părinţi au vrut să se hrănească sănătos, ei şi copilul. Dar ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă? Înseamnă, în primul rând, să eviţi ce ţi-ar putea face rău – ceea ce au şi făcut francezii, eliminând carnea, lactatele şi ouăle din alimentaţie. Dar o alimentaţie sănătoasă înseamnă şi să consumi TOT ce are nevoie organismul. Sunt două faţete, şi ele trebuie luate în considerare în egală măsură.

Deşi omnivorii au un risc de boală cardiovasculară semnificativ mai înalt, şi vegetarienii (şi veganii în special) sunt expuşi anumitor boli prin lipsa unor elemente, cum sunt fierul, acizii graşi polinesaturaţi omega-3 şi vitamina B12. Aici ajungem la miezul poveştii: vitamina B12.

Vitamina B12 (sau cobalamina) este necesară în transformarea homocisteinei în metionină – doi aminoacizi cu rol important în metabolismul uman. În absenţa vitaminei B12, homocisteina nu mai poate fi transformată şi se acumulează în vase, nivelul său crescut fiind asociat cu creşterea riscului trombotic şi aterosclerotic – adică înfundarea vaselor de sânge. O altă consecinţă a carenţei de vitamina B12 este apariţia unui tip de anemie megaloblastică, care poate avea şi manifestări neuro-psihiatrice, până la psihoze maniaco-depresive.

În ce priveşte vitamina B12, orice vegetarian trebuie, aşadar, să ştie două lucruri: (1) dieta vegană prelungită (mai mulţi ani) determină scăderea nivelului de B12, cu consecinţele prezentate şi (2) organismul uman necesită cantităţi mici de vitamina B12, care pot fi suplimentate prin alimente îmbogăţite cu B12 sau injectabil. Valoarea de referinţă a nivelului de B12 este pentru europeni peste 200 pg/mL, iar dozarea (măsurarea nivelului) se poate face şi în România şi costă în jur de 40 de lei.

Părinţii Louisei vor petrece probabil 2 ani şi jumătate în închisoare, fiindcă au ignorat aceste informaţii sau nu le-au avut. Costul cunoaşterii este de multe ori mai mic decât costul lipsei ei, iar alegerea unui stil de viaţă nu face nici ea excepţie.

Taguri:

vegan, dieta, alimentatie, vegetarian, b12,

Recomandăm:

• Ungaria introduce „taxa pe chipsuri”
• Burgerii încă se vând mai bine decât salatele
• 4 lucruri care confirmă că „un măr pe zi ţine doctorul departe”
• Reclamele pentru junk food îi influenţează pe copii
• Ungaria introduce taxa pe sare, zahăr și grăsimi
• Mâncarea „perfectă” dăunează grav sănătății
• Românii se gândesc la mâncare şi nu se pregătesc de viitor