Cum a devenit Biblia o carte

Atât tradiţia iudaică şi creştină, cât şi dovezile interne ale Scripturii arată că primul autor biblic a fost Moise. De aceea, prima parte a Scripturii ebraice s-a numit Torat Moşé (Legea lui Moise), ori mai pe scurt Torá (Legea) sau Moise. Cărţile lui Moise se numesc şi Pentateucul (Cele cinci cărţi), deoarece Tora a fost împărţită în cinci cărţi, pentru motive practice, aşa cum o avem astăzi.

Paternitatea lui Moise asupra Pentateucului este susţinută de cei mai vechi autori biblici: Iosua (1:7-8; 23: 6; 8:31), David (1Împărați 2:3), Profeţii timpurii. Ea a fost reafirmată de autori ebraici târzii, de Iisus şi de scriitorii Noului Testament. În repetate rânduri, autorul însuşi, vorbind despre sine la persoana a treia, după obiceiul scriitorilor evrei antici, afirmă că a scris „toate cuvintele Domnului", „călătoriile israeliţilor", „Legea aceasta", „cântarea aceasta" etc.¹

Moise nu a fost doar cea mai mare personalitate şi primul conducător al poporului evreu. El a fost şi un profet unic, nedepăşit.² Doar Mesía era proiectat să-i semene (Dt 18:15; FA 3:22-26). De aceea, scrierile lui Moise sunt fundamentale, atât pentru evrei, cât şi pentru creştini. Iisus spunea: „Dacă aţi crede pe Moise, M-aţi crede şi pe Mine, pentru că el a scris despre Mine. Dar dacă nu credeţi cele scrise de el, cum veţi crede cuvintele Mele?" (In 5:46.47).

În scrierile lui Moise se împletesc povestiri arhaice despre originile omenirii şi ale poporului evreu, cu instrucţiuni şi legi care urmau să transforme adunătura de triburi israelite într-un popor al lui Dumnezeu. O mare parte din aceste scrieri apar ca un jurnal de călătorie, cu date istorice (zi, lună, an) şi geografice precise. Respectând cronologia biblică, termenul ultim pentru scrierea Pentateucului trebuie să fi fost înainte de anul 1400 î. Chr.,³ - o dată atât de veche, încât istoricii moderni o resping.

Nu ni s-a păstrat din vremurile acelea nici o inscripţie ebraică, iar dacă s-ar descoperi o asemenea inscripţie, ea nu ar avea scrierea ebraică actuală, nici scrierea paleo-ebraică sau feniciană din perioada 1100-500 î. Chr., ci scrierea proto-sinaitică (1800-1100 î. Chr.). Cele mai vechi inscripţii ebraice descoperite până acum datează din anii 900-600 î. Chr. Unele din ele reflectă text biblic, altele reflectă realităţi şi personaje biblice.⁴ Cele mai vechi suluri cu scriere paleo-ebraică, descoperite la Qumran, sunt probabil copii târzii dinainte de anul 100 î. Chr., conţinând părţi din toate cărţile Pentateucului, din Iosua şi Iov.⁵

Spre deosebire de mesopotamieni, care scriau pe tăbliţe de lut, evreii au scris pe material perisabil (piele prelucrată, papirus) şi astfel nu ni s-au păstrat manuscrise originale, ci numai copii foarte târzii. Dar aceste copii, în sine, sunt un miracol, deoarece ca număr depăşesc manuscrisele oricărei alte scrieri antice. Ca fidelitate, unele sunt cel puţin acceptabile, în special cele din perioada greco-romană, unde se poate observa destulă variaţie în detalii. Altele, în special în perioada medievală (sec. 9-15), până la inventarea tiparului, sunt de o fidelitate înspăimântătoare, fără nicio greşeală de copiere.

Tradiţionala scrupulozitate superstiţioasă a copiştilor evrei, precum şi măsurile drastice care se luau contra falşilor profeţi ne încurajează să oferim cel mai înalt credit autenticităţii şi continuităţii acestor Scripturi sacre, în ciuda faptului că încă nu avem dovezi epigrafice din epoca Exodului sau a Judecătorilor.

Cum a scris Moise Pentateucul? A mai scris şi alte cărţi? Toate părţile din Pentateuc sunt opera lui Moise? Întrebări răscolitoare, la care s-au dat prea multe răspunsuri nepotrivite. Vom încerca să răspundem la ele în modul cel mai rezonabil şi mai documentat cu putinţă.

1 Ex. 17:14; 24:4; Nu 33:2; Dt 31:9, 22.

2 Ex 24:12; 34:1-5; Nu 12:6-8; Dt 34:10.

3 Cf. 1Împ 6:1.

4 Cele mai importante sunt: Calendarul de la Gezer (sec. 10 î. Chr.), Inscripţia de la Siloam (700 î. Chr.), Amuleta de argint de la Ketef Hinom (c. 600 î.Chr.), Ostraconul de la Lakish (sec. 6 î. Chr.), sute de sigilii antice, între care sigiliul lui Baruh (Ir 32:12) şi sigiliul fratelui său Seraia (Ir 51:59), amândoi fii ai lui Neriia.

5 Manuscrisele 4Q11, 4Q12, 6Q1, 4Q22, 1Q3, 2Q5, 11Q1-2, 4Q45, 4Q46, 6Q2, 4Q123, 4Q124-125, 4Q101.

Taguri:

biblia, biblie, biblia audio, biblia digitala,

Recomandăm:

• Experiment: Îți poți trăi viața după Biblie?
• Reclamă la bere, la chipsuri și la Ioan 3:16
• Dau biblioteca din Bar pe cea din Altar
• Biblia între „cărțile care ne-au făcut oameni”
• Lider islamist denunță „pornografia” din Biblie
• Biblia și masca de gaze într-un hotel din Coreea
• Liceenii din Arizona ar putea avea ore de studiere a Bibliei