Cu BAC-ul pe apa Siretului

    Deși inundațiile au început acum două săptămâni, în primele zile mass media nu a acordat prea mare atenție subiectului. Cuvântul de coșmar „viitură" nu se profila în spatele unor coduri colorate de precipitații. În plus, agendele de zi cu zi erau pline de lucruri efectiv importante la nivel național: scăderea salariilor, creșterea tva-ului, negocierea și tranșa de la FMI, cursul istoric al leului față de valute.

    Acum, știrile sunt pline de inundații. Subiect central, de maxim interes, inundațiile ne scot la iveală alte probleme, de infrastructură, de incompetență, de lipsuri. Din păcate, odată cu apele se duc și alte lucruri. Și mă opresc asupra unuia singur: rata de promovabilitate la BAC de anul acesta.

    Ministrul educației a declarat că rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat din 2010 este cu 10-15% mai mică decât anul trecut. Prima reacție pe care o avem este cunoscută: nu se mai face carte! Motivele sunt, din nou, cunoscute: pe elevi nu-i mai pasionează învățătura, au în cap numai facebook, pe profesori îi reține o reținere salarială recentă de la a-și mai face meseria de-o viață, programa școlară e învechită, materiile de examen au fost schimbate, nu există interes etc.

    Cifrele prezintă o situație dramatică: anul trecut au promovat puțin peste 78%. În 2008 tot cam la fel, adică 78,26. În 2007 au promovat 80,78%. Atenție, când spunem promovare înseamnă minimul de 6 (șase). În capitală, anul acesta, cifrele indică însă un procent de 58,92% de elevi care au promovat, ceea ce este cu 17,18% mai puțin decât anul trecut. Așadar, rămânând la media ministrului de 10-15% și urmărind motivele generice, simțim că o luăm în jos.

    Ce uimește acum este faptul că ministrul educației vine cu o nouă perspectivă asupra procentului scăzut de elevi promovați: „Situația se datorează, cel mai probabil, măsurilor de combatere a fraudelor în organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat luate în acest an."

    Urmărind cazul de la Cluj unde într-un singur centru de examinare au fost găsite peste 40 de lucrări identice la proba de limba și literatura română, ne dăm seama că la mijloc sunt rețele. Și e normal ca DNA să intervină. Protocolul cunoscut, de atenții oferite comisiilor examinatoare a dus anul acesta la arestări de directori, cum a fost la Bacău. Metodele de fraudare sunt în pas cu tehnologia, fără a se renunța la celebrele fițuici sau copiuțe. Totuși, ce aflăm de la ministru este inechivoc: s-au întețit măsurile de securitate, de combatere a fraudei, ca atare asta e situația reală a învățământului aflat în fața unui examen național.

    Ce înțeleg de aici este că nu se pune problema unei generații mai puțin pregătită decât anterioarele, că nu e vorba de examene mai grele. Ci că grosul statisticii e dat de securitate, de competența administrativă din minister, inspectorate, școli. Altfel spus, examinatorii au fost stricți (morali?) de data asta. Sau elevii mai neputincioși. Nu ni se spune dacă vreunii au fost mai buni în 2010 față de anii anterior...

    Verificând surse din minister, presa a mediatizat declarațiile acestora potrivit cărora examenul național a fost mai strict, că s-a dat „examen adevărat" sau „examinare foarte serioasă", că „nu s-a putut copia". Sunt măsuri impresionante, binevenite. Care fac ceea ce trebuia făcut, pentru că e nevoie de moralitate atât la nivelul examinatorilor cât și la nivelul celor examinați.

    Dar nu aș rămâne doar la perfecționarea măsurilor antifraudare. Pentru că asta înseamnă doar un dig. Care-mi arată ce nu știu, sau mă apără de asta. Ce ne trebuie nouă este o întreagă infrastructură, gândită și nu copy-păstuită. Poduri, diguri, studii, previziuni. Astfel încât să nu rămânem doar cu... bacul.

Taguri:

bac, promovabilitate,

Recomandăm:

• BAC: Cea mai scăzută rată de promovare din ultimii 20 de ani
• Ai carte, ai parte. De ce?
• Tulpina bacteriei E.coli a fost identificată