Copiii, scrisori rotunde

28 mai 2010 | Clarisa Gîdea

    Nu mai puțin de 30% dintre părinții britanici se tem de un abuz împotriva copilului lor sau de accidentele rutiere. În schimb, numai 5% iau în considerare problemele de sănătate pe care copilul le va avea la maturitate din cauza lipsei exercițiului fizic. Probabilitatea ca un copil să fie victima unei crime este estimată la una într-un milion. În același timp, unul din trei copii este obez. Totuși, culmea e că părinții sunt mai îngrijorați de crime decât de obezitatea infantilă. 

     Nu e rău pentru un părinte să fie atent la riscuri și să caute să prevină accidentele care i se pot întâmpla copilului său, însă ignoranța față de sănătatea acestuia este o chestiune gravă și de neînțeles.

    În privința cauzelor apariției obezității infantile, consumul de zaharuri este mai puțin important decât se crede, conform unui studiu publicat recent de British Dietetic Association. Principalul vinovat  este lipsa exercițiului fizic. Printre cauzele sedentarismului infantil se numără și atitudinea părinților. Puterea exemplului este foarte importantă. Copiii încurajați să meargă pe jos la școală și să se joace pe terenurile din apropierea casei sunt mai sănătoși. 

     British Medical Journal a găzduit în ultima săptămână un „meci” pe tema obezității. Politicile de sănătate publică ar trebui să se concentreze pe exercițiul fizic sau să combată obezitatea cu toate mijloacele disponibile? Unii experți argumentează că ideea generală de combatere a obezității poate fi derutantă, fiindcă oricum 95% dintre oameni nu fac exercițiu fizic conform recomandărilor, treizeci de minute, cinci zile pe săptămână. La copii procentul este ceva mai mic, aproximativ 72%, doza săptămânală de sport fiind pentru ei de șapte ore.

    China înregistrează de câțiva ani o creștere spectaculoasă a numărului de copii obezi. În stilul specific, autoritățile chineze au decis să intervină creând tabere de antrenament pentru copii supraponderali, după modelul taberelor militare. Așa că părinții care îi îndoapă cu fast food, îi pot trimite în vacanțe la slăbit în tabără.

    În introducerea cărții sale The Disappearance of Childhood, Neil Postman scria: copiii sunt scrisorii vii pe care le trimitem într-un timp pe care nu îl vom cunoaște. Ce mesaj le scriem oamenilor care ne vor urma? Ce spunem despre noi și ce spunem despre ei? Asta dacă găsim plicuri suficient de mari.

RSS general RSS ştiri RSS bloguri
Newsletter
[x] Închide

Abonează-te la newsletter-ul ST şi vei primi, cu frecvenţa aleasă de tine, informaţii despre actualitatea care te interesează.
ATENŢIE: Pentru a te asigura că newsletterul nu va fi blocat de filtrul anti-spam, adaugă adresa newsletter@semneletimpului.ro în 'Address Book'/'Contacts'