Poduri, nu ziduri! (Ce aş fi făcut dacă mă năşteam Amish?)

Credincioșii Amish sunt, în societate, ca uleiul în apă: nu se amestecă. Lucrul acesta atrage și curiozitatea, dar și unele consecințe neplăcute. Recent, nouă membri ai grupului Swartzentruber, din comunitatea Amish, au fost arestați în statul american Kentucky, fiindcă au refuzat cu încăpățânare să facă ceva ce pentru un țăran de la noi ar fi fost floare la ureche: să lipească un triunghi reflectorizant pe căruță. Motivul? Religia le interzice folosirea culorilor care ies în evidență şi descurajează asemănarea cu "necredincioşii".

Cine are dreptate: amishii sau Poliția? Să renunțe credincioşii Amish la principiul modestiei, pentru o prevedere a statului? Până la urmă, există și legi ridicole. De exemplu, se zice că, în Ohio, este ilegal să îmbeți un pește, iar în Vermont, femeile trebuie să aibă aprobarea soților pentru a purta proteză dentară. (Şi exemplele trec granițele SUA.) Pe de altă parte, de ce ar trebui Poliția să respecte o normă religioasă care poate pune în pericol atât viața omului religios, cât și pe a altuia? Cum ar răspunde un amish implicat într-un accident auto dacă un autoturism care venea din spate nu i-a văzut trăsura și a intrat din plin în ea?

Povestea cu amishii are o aplicabilitate mai largă. Poate pentru unii va fi surprinzător să afle că Biblia consideră „normală” opoziția între creștinul autentic și... restul lumii. Apostolul Pavel spune că „omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci, pentru el, sînt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentrucă trebuiesc judecate duhovnicește." „Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sînt pe calea pierzării: dar pentru noi, cari sîntem pe calea mîntuirii, este puterea lui Dumnezeu." „Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari." (1 Corinteni 2:14, 1 Corinteni 1: 18, 27). Biblia mizează deci pe ideea că adevărații credincioși vor fi o minoritate care va fi dezaprobată de cei mulți.

Dacă m-aș fi născut Amish, probabil că aş fi luat aceste versete ca pe o încurajare de a înfrunta oprobiul majorității. Sau poate, ca unii tineri Amish, odată confruntată cu paradoxul că civilizația (societatea) și respectarea fidelă a Bibliei se exclud reciproc, aș fi renunțat la credință. Scenariul ideal ar fi fost totuși să știu că există două premise pentru o raportare sănătoasă la așteptările pe care Dumnezeu și societatea le au, simultan, de la mine.

1. Dacă o interpretare a unui principiu biblic contrazice alt principiu biblic înseamnă că interpretarea e greșită. Adică principiul modestiei (de la care pornește evitarea culorilor stridente) este unul sănătos. Dar dacă felul în care este interpretat (interdicția de a folosi triunghiuri reflectorizante portocalii) încalcă alt principiu (îmi poate periclita nejustificat viaţa/ poate ucide pe altcineva) înseamnă că interpretarea e greșită. Un principiu biblic nu va contrazice alt principiu biblic.

2. În timp ce este adevărat că respectarea principiilor Scripturii pune creștinul în contratimp (ca să mă exprim eufemistic) cu practica generală (de exemplu Biblia interzice minciuna, dar societatea o admite în anumite contexte) totuşi, a fi diferit de societate nu trebuie să fie un obiectiv în sine. Diferenţele despre care vorbește apostolul Pavel se traduc prin a nu lua practicile societății drept standard de autoevaluare, prin a nu ceda presiunii majorității, dacă aceasta este negativă. Pavel milita pentru o gândire liberă când spunea „să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă transformați prin înnoirea minții voastre, ca să puteți discerne bine voia lui Dumnezeu" (Romani 12:2). Altfel spus, credinciosul nu trebuie să se conformeze tendințelor, ci să fie capabil să gândească independent.

Având în minte aceste premise, înţeleg că sociabilitatea este o virtute creștină. Este un mod în care îmi manifest responsabilitatea față de lumea în care trăiesc. În același timp însă, consensul nu trebuie să cântărească mai mult decât valorile. Nu îmi sacrific principiile ca să pot menține aprobarea celorlalți. Sigur, interpretările sunt umane și, în consecință, sunt supuse greșelii. Însă principiile au avantajul trancendenței.

Derapaje pot apărea şi în experienţa credinciosului sincer, atunci când principiul capătă o formă greşită de expresie. Dar este o datorie naturală a fiecăruia să învăţăm aplicarea armonioasă a principiilor. Iar pentru asta e nevoie de o minte comunicantă - de poduri, nu de ziduri.

Taguri:

amish, sociabilitate, prietenie, crestinism, implicare sociala,

Recomandăm:

• „Putem vorbi împreună despre Dumnezeu?”
• 1.000.000 de semnături pentru declararea Liberiei stat creştin
• Sectanți Amish arestați pentru triunghiuri reflectorizante
• Creștinismul și religia - menite să dispară?
• Studiu: Prietenii, o metodă eficientă de slăbit
• Video: „De ce urăsc religia, dar Îl iubesc pe Iisus”
• Credincioși Amish atacați și tunși