Bubele științei

Membră a Comisiei pentru siguranță alimentară (ENVI), Daciana Sârbu a cerut Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), "un răspuns clar, neambiguu că aceste fungicide nu ridică amenințări la adresa sănătății umane." Problema e legată de presupusa capacitate carcinogenetică a fungicidului și etichetarea necorespunzătoare a legumelor și fructelor tratate cu Initium, în condițiile în care, din UE, doar România, Olanda și Marea Britanie au omologat fungicidul. 

EFSA a răspuns că se desfășoară o cercetare asupra subiectului, iar concluziile finale vor fi gata în 2011-2012 – când, ce să vezi, o mulțime de oameni vor fi mâncat deja cartofii suspectați că ar crește riscul apariției cancerului de colon.

Și uite așa ajung să reiterez discuția despre o bubă – misteriosul subiect al testărilor pe subiecți umani. Sigur că există reguli după care se desfășoară testările pe oameni, dar ispita de a le încălca, spune istoria, este mare. Păcatele cercetării științifice nu sunt multe, dar sunt ca de plumb - grele și toxice. Unul ar fi acela că din dorința de a verifica o anumită ipoteză, se trece peste aspectele etice. N-are rost să enumăr experimentele monstruoase pe care le-a văzut umanitatea, dar nu e greu de crezut că altele similare se întâmplă chiar în timp ce scriu (povestirile despre cercetătorii chinezi sunt numeroase și, din păcate, spectaculoase).

O a doua bubă este inutilitatea studierii unor mecanisme care nu au aplicabilitate practică. De exemplu, în ultimul an au fost indexate 2871 de publicații științifice legate de malarie. Dacă se întreabă cineva ce au schimbat ele în viața milionului de oameni care mor în fiecare an de malarie, ei bine, răspunsul e: prea puține. Cine să caute soluții practice când trebuie "să publici sau să pieri" ca om de știință? Probabil că Jean Rostand a avut dreptate când a zis că știința ne-a făcut dumnezei înainte să merităm să fim numiți oameni.

Nu știu dacă Initium crește sau nu riscul de cancer de colon și cred că nici nu voi afla foarte curând. Dar știu că înainte de a ne grăbi să găsim soluții pentru a hrăni următoarele generații, ar trebui să ne asigurăm că rămânem oameni în sensul complet al cuvântului. Iar știința trebuie să fie pentru oameni.